Aspirina va fi testată ca potențial medicament COVID-19 într-un studiu din Marea Britanie

Aspirina, un medicament utilizat în mod obișnuit pentru „subțierea” sângelui, va fi acum evaluat ca un posibil tratament pentru COVID-19 într-unul dintre cele mai mari studii din Marea Britanie care analizează o serie de tratamente potențiale pentru boală.

Pacienții infectați cu noul coronavirus prezintă un risc mai mare de formare a cheagurilor de sânge din cauza trombocitelor hiperreactive, fragmentele celulare care ajută la oprirea sângerării. Aspirina este un agent antiplachetar și poate reduce riscul formării cheagurilor, se arată pe site-ul web al studiului Recovery.

Aspirina, posibil tratament pentru COVID-19?

„Există o justificare clară pentru a crede că aceasta (aspirina) ar putea fi benefică și este sigură, ieftină și disponibilă pe scară largă”, a declarat Peter Horby, co-investigator în cadrul procesului.

ACTUALITATE Victor Ponta: „Pe 20 ianuarie se resetează TOATĂ lumea”

16:30

ACTUALITATE Victor Ponta: „America nu mai e CONDUSĂ de la Washington, ci de la Mar-a-Lago”

16:08

Cel puțin 2.000 de pacienți ar urma să primească aleatoriu 150 mg de aspirină zilnic. Datele de la acești pacienți vor fi comparate cu cele obținute de la ce puțin 2.000 de alți pacienți care primesc doar standardul de îngrijire prevăzut în cazul îmbolnăvirii de coronavirus, potrivit sursei citate.

Printre celelalte tratamente testate în studiul Recovery se regăsesc antibioticul comun azitromicină și cocktailul de anticorpi Regeneron, care i-a fost fost administrat și președintelui SUA, Donald Trump, după ce contractase SARS-CoV-2.

Aspirina și miturile ei. Ce au descoperit cercetătorii în urma unui studiu la care au participat 20.000 de persoane

Într-un studiu din 2018 , savanții au descoperit că doza zilnică din „pastila-minune” nu contribuie la ameliorarea sănătății și nici nu combate demența. Mii de pacienți bătrâni sănătoși, care iau zilnic aspirină, au fost analizați de medici. Ba chiar cei care folosesc aspirina sunt mai predispuși la riscul unor hemoragii gastrointestinale și ale creierului, relevă experimentele.

Studiul a fost realizat în rândul a 19.114 persoane de vârsta a treia – 16.703 din Australia și 2.411 din SUA – începând cu 2010 și a implicat subiecți cu vârsta de cel puțin 70 de ani. Participanți au fost monitorizați pe o perioadă de 4,7 ani. Aceștia nu sufereau de demență sau o formă de dizabilitate fizică și nu aveau alte afecțiuni. (MAI MULTE DETALII AICI)