Un nou studiu arată că plămânii persoanelor decedate din cauza COVID-19 prezintă o serie de leziuni persistente şi extinse în majoritatea cazurilor, potrivit unui studiu publicat în revista Lancet, citat de jurnaliștii de la Reuters.
Descoperirea oamenilor de știință ar putea să-i ajute pe medici să înţeleagă mai bine procesul aflat la baza unui sindrom denumit „Long COVID” (COVID de lungă durată), din cauza căruia pacienţii prezintă simptome ce persistă luni de zile.
Cercetătorii care au participat la studiu afirmă că au descoperit anumite caracteristici unice ale virusului SARS-CoV-2, care ar putea explica motivul pentru care boala COVID-19 poate să provoace astfel de leziuni.
Descoperirea noastră indică faptul că boalaCOVID-19 nu este doar o boală cauzată de moartea celulelor infectate, ci este probabil consecinţa acelor celule anormale care persistă timp îndelungat în interiorul plămânilor”, a declarat Mauro Giacca, profesor la King’s College din Londra şi coautor al studiului.
Specialiștii au analizat mostre de ţesuturi prelevate din plămâni, inimă, ficat şi rinichi de la 41 de pacienţi care au murit de COVID-19 la Spitalul Universitar din Trieste, Italia, în perioada februarie-aprilie 2020.
Am putea în mod corect să considerăm că unul dintre motivele pentru care există astfel de cazuri de COVID de lungă durată constă în faptul că există o vastă distrugere a ţesutului pulmonar. Deşi unii oameni se vindecă de COVID-19, leziunile care le-au fost provocate pot fi masive”, a precizat profesorul Mauro Giacca.
Tot mai multe dovezi descoperite recent pe plan mondial sugerează că un procent mic de persoane care au avut COVID-19 şi se vindecă după infecţia iniţială pot să experimenteze o serie de simptome persistente, precum oboseală, confuzie cerebrală şi dificultăţi respiratorii. Acest sindrom este adeseori numit COVID de lungă durată.
Potrivit acestuia, aproape 90% dintre pacienţii analizaţi au prezentat mai multe caracteristici unice ale bolii în comparaţie cu alte forme de pneumonie.
Una dintre ele a fost aceea că pacienţii prezentau cheaguri sangvine extinse la nivelul arterelor şi venelor. O alta a constat în faptul că unele dintre celulele pulmonare erau anormal de mari şi aveau mai multe nuclee – rezultat al fuziunii unor celule diferite într-o singură celulă mai mare, în cadrul unui proces denumit sinciţiu.
Noul studiu, publicat în revista Lancet eBioMedicine, a scos la iveală că virusul în sine era în continuare prezent în multe tipuri de celule.
„Prezenţa acestor celule infectate poate să cauzeze acele modificări structurale majore observate în plămâni, care pot să persiste timp de mai multe săptămâni sau chiar luni şi care, în cele din urmă, ar explica sindromul COVID de lungă durată”, a adăugat profesorul Mauro Giacca.