CHIRURGIE STOMATOLOGICĂ. Prof. Dr. Alexandru Bucur: Ne așteptăm la un număr crescut de pacienți cu patologie cronică. / Cei care au fost tratați pentru Covid-19 prezintă o serie de sechele cu impact deosebit

Odată cu ieșirea din starea de urgență și redeschiderea cabinetelor stomatologice, nu doar a celor de urgență, specialiștii în chirurgia oro-maxilo-facială estimează că un număr semnificativ de pacienți, inclusiv cei care au fost tratatați pentru Covid-19. Prof. Dr. Alexandru Bucur, director Departamentul 2 al Facultății de Medicină Dentară din cadru Universității de Medicină și Farmacie „Carol Davila” din București, explică riscurile, pentru doctori și pacienți, și măsurile care trebuie luate pentru limitarea răspândirii noului coronavirus.

„Infecția cu noul coronavirus continuă să reprezinte o problemă majoră de sănătate publică, proiecțiile realizate de majoritatea specialiștilor arătând că, deși au fost aplicate practicile de distanțare socială, este de așteptat o potențială creștere a numărului de cazuri de îmbolnăvire cu  COVID-19. Chirurgia oro-maxilo-facială (OMF) se confruntă cu un risc ridicat de contaminare a personalului medical de la pacienții cu boală confirmată, prin picăturile Flügge, contactul direct cu lichide biologice (sânge, salivă), aerosolii degajați în cursul manoperelor terapeutice sau de pe ariile contaminate, iar pe de altă parte, perioada de incubație cu durată imprevizibilă ne expune riscului de a trata pacienți infectați cu SARS-CoV-2 asimptomatici”, explică Prof. Dr. Alexandru Bucur, șef Clinică Chirurgie OMF, director Departamentul 2 al Facultății de Medicină Dentară, reprezentantul României în Uniunea Europeană a Medicilor Specialiști (UEMS) / Secțiunea Chirurgie OMF și membru al Academiei de Științe Medicale din România.

Explicațiile Prof. Dr. Alexandru Bucur vin în contextul în care autoritățile responsabile, respectiv Ministerul Afacerilor Interne și Institutul Național de Sănătate Publică, au făcut publice, sâmbătă, măsuri recomandate pentru perioada următoare ieșirii din stare de urgență, de distanțare socială și de igienă, pentru o serie de situații și domenii.

POLITICĂ Ambasadorul României în Austria, Emil Hurezeanu, REFUZĂ propunerea de a candida la Preşedinţie: „Nu port pălării mai mari decât îmi permite capul”

21:43

TRAGEDIE Un avion de mici dimensiuni, cu 10 persoane la bord, s-a PRĂBUȘIT peste mai multe magazine din centrul unui oraş turistic din Brazilia

21:16

Documentul MAI include o serie de măsuri generale propuse pentru a fi menținute, dar și activitățile pe care le recomandă să fie permise cu sau fără condiții suplimentare. Propunerile MAI se referă la evenimentele publice, la activitatea restaurantelor, a centrelor comerciale, a azilelor pentru bătrâni, dar și la serviciile de sănătate, la desfășurarea cursurile, până la condițiile de carantină și la cele de intrare pe teritoriul național a cetățenilor români și străini. Setul de măsuri a fost pus în dezbatere publică și o decizie finală va fi luată în cursul acestei săptămâni, după cum a anunțat ministrul Afacerilor Interne, Marcel Vela.

În documentul INSP se regăsesc recomandări specifice referitoare la reluarea activității de către cabinetele stomatologice: pacienții  de peste 65 de ani sau care au boli cronice să fie tratați la începutul programului, iar aparatele de cafea sau apă să fie dezinstalate. De asemenea sunt recomandate măsuri de dezinfectare a cabinetelor și sălilor de așteptare și accesul pe bază de programare.

Anterior, Biroulul executiv național din cadrul Colegiului Medicilor Stomatologici a elaborat și făcut public, săptămâna trecută, un document ce include recomandările privind reluarea activității în cabinetele stomatologice.

„De la debutul pandemiei și până în prezent, chirurgii OMF au avut un rol major în asigurarea îngrijirilor medicale, în concordanță cu legislația națională ce a vizat temporizarea intervențiilor și procedurilor non-chirurgicale elective și susținerea exclusivă a celor de urgență cu indicație absolută de chirurgicalizare. Astfel, atât la pacienții cu suspiciune de infecție cu SARS-CoV-2, cât și pentru pacienții non COVID-19, au fost asigurate intervenții chirurgicale de urgență în principal pentru controlul hemoragiilor, tratamentul traumatismelor oro-maxilo-faciale, al proceselor infecțioase ale spațiilor fasciale primare/secundare sau difuze, al fasciitelor necrozante cervico-faciale cu risc letal, etc.”, a detaliat Prof. Dr. Alexandru Bucur, printr-un comunicat trensmis de reprezentanții Universității de Medicină și Farmacie „Carol Davila” din București.

„Deși procedurile non-elective au fost limitate temporar, ne așteptăm ca în perioada următoare să ne confruntăm cu un număr crescut de pacienți cu patologie cronică care se vor adresa clinicilor de specialitate, o arie reprezentată în principal de pacienții cu tumori maligne orale și cervico-faciale, eligibili pentru intervenție chirurgicală curativă, precum și în cazul celor depășite chirurgical, care beneficiază de tratament paliativ pentru prevenirea complicațiilor (sângerare, durere)”, consideră chirurgul.

„Se impune asigurarea facilităților medicale rezervate pacienţilor pozitivi pentru SARS-CoV-2”

Potrivit Prof. Dr. Alexandru Bucur, o altă patologie este reprezentată de tumorile benigne, cu localizare la nivel oral și cervico-facial, apărute la adulți și la copii, care pot evolua nefavorabil în lipsa unui tratament chirurgical adecvat.

„În aceste condiții, se impune reevaluarea procedurilor operaționale de triaj, gestionarea judicioasă a resursele materiale și umane, utilizarea corespunzătoare a echipamentelor de protecție pentru reducerea riscurilor de contaminare a personalului și asigurarea facilităților medicale rezervate pacienţilor pozitivi pentru SARS-CoV-2 care ar putea necesita suport ventilator. În acest context, trebuie avut în vedere faptul că ne-am putea confrunta cu numeroși pacienţi cu patologie cronică chirurgicală OMF care fac parte din categoriile cu risc (vârste extreme, pacienți cronici diagnosticați cu boli cardiovasculare, diabet, etc ) , aflați sub medicație antiagregantă/anticoagulantă, chimio/radioterapie sau care primesc medicație antiresorbtivă/antiangiogenică. Stabilirea oportunității intervenției chirurgicale la acest grup de pacienți trebuie armonizată cu practica epidemiologică stabilită în fiecare instituție medicală, ținând cont de resursa umană și platoul tehnic, iar în obținerea consimțământului pacientului, vor trebui explicate acestuia riscurile legate de infecția cu COVID-19 (transmitere, complicații etc)”, a explicat Prof. Dr. Alexandru Bucur.

Reprezentantul României în Uniunea Europeană a Medicilor Specialiști atrage atenția că o categorie vulnerabilă de bolnavi cu afecțiuni chirurgicale OMF o reprezintă cea care a beneficiat anterior de tratamentul specific COVID-19, prezentând o serie de sechele cu impact deosebit – pacienți compromiși respirator, imunosupresaţi.

Astfel, în ceea ce privește abordarea terapeutică a pacienților cu tumori maligne OMF aflate la limita de operabilitate, aceasta va trebui să țină cont de starea clinico-biologică,  stabilind un compromis rezonabil între riscul de infecţie cu SARS-CoV-2 şi efectuarea tratamentului chirurgical.

„În cazul opțiunii chirurgicale, trebuie avute în vedere strategii de evitare a complicațiilor pentru a scădea riscul unor spitalizări prelungite în special în secțiile/compartimentele de terapie intensivă. Noua infecție virală demonstrează o capacitate extrem de înaltă de diseminare și infectare astfel că, pe primul plan al măsurilor, trebuie să stea protejarea atât a personalului medical (prin echipamente de protecție adecvate și testarea personalului expus) , cât și pentru pacienți, îndeosebi pentru aceia cu afecțiuni care par să îi încadreze într-o grupă de risc crescut”, a subliniat Prof. Dr. Alexandru Bucur.

„Ținând cont de poziția adoptată de Asociația Europeană de chirurgie OMF și de recomandările Asociației Americane a chirurgilor OMF, considerăm necesară atât menținerea accesului la tratament a pacienților non-COVID-19, cât și asigurarea nediscriminatorie la îngrijiri medicale de specialitate a tuturor pacienților, prioritizarea intervențiilor trebuind stabilită în urma evaluării riguroase clinice și paraclinice a pacientului, fiind obligatorie aprecierea atentă a cazurilor la care temporizarea poate agrava boala”, a conchis Reprezentantul României în Uniunea Europeană a Medicilor Specialiști.

Autor

Madalina Prundea

Absolventă a Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca, Departamentul de Limbi Moderne Aplicate din cadrul Facultății de Litere, Mădălina Prundea a debutat în presa regională, la „Evenimentul ... vezi toate articolele