COVID-19. Cum dezinfectăm animalele de companie după plimbare? Recomandările OFICIALE ale Colegiului Medicilor Veterinari din România

Plimbarea animalelor de companie, în contextul epidemiologic actual, este o provocare pentru fiecare proprietar responsabil de animale de companie. Chiar dacă sunt conștienți că patrupedele nu se pot îmbolnăvi și nu pot transmite noul coronavirus, sunt foarte mulți propietari care se adresează medicilor curanți pentru a afla cea mai bună metodă pentru dezinfectarea cățelului la întoarcerea acasă, pentru a nu aduce în interior urme ale virusului. Doctorii din cabinete dau sfaturi clienților, iar Biroul Executiv al Colegiului Medicilor Veterinari din România a transmis un set de recomandări adresate proprietarilor animelelor de companie. Forul a transmis și un ghid de gestionare a situației în care stâpânul unui animal de companie este în izolare sau, mai grav, confirmat cu COVID-19.

„Care e cea mai bună metodă de dezinfecție a cățelușilor după ce îi aduci de la plimbare?”, este întrebarea pe care o primește din ce în ce mai des medicul veterinar Mirel Marafet, în contextul situației epidemice și al măsurilor anunțate de autorități.

„În dermatologia veterinară ni se spunea că nu avem voie să utilizăm șampon de oameni pe pielea animalelor, ele având un PH al pielii diferit de al nostru și că am putea crea dezechilibre, ce duc cel mai frecvent la micoze cutanate. În aceasta categorie pot intra si dezifenctantele de uz uman, iar lista continua”, spune doctorul.

ACTUALITATE Victor Ponta: „America nu mai e CONDUSĂ de la Washington, ci de la Mar-a-Lago”

16:08

POLITICĂ Crin Antonescu, posibil candidat PSD – PNL la prezidențiale, a fost președinte INTERIMAR al României și a dispărut 10 ani din viața publică

15:56

Nu este sigur care ar fi cel la indicat produs, din moment ce soluțiile pe baza de alcool cu concentrații mari pot fi chiar mortale pentru animale, diverși dezinfectanți pot da intoxicații.

„Încercând să limităm numărul de intoxicații, cred că cel mai indicat ar fi samponul cu clorexidină 4%, care poate fi găsit în majoritatea cabinetelor veterinare și la farmaciile veterinare, sau alt tip de șampoane care au indicație spălări frecvente. Șamponul cu clorexidină 4% se utilizează pentru tratarea afecțiunilor dermatologice la câini și pisici. Clorhexidina este utilizată ca antiseptic atât de chirurgi înainte de operație, cât și de oameni. E sigură pentru utilizarea pe pielea oamenilor și animalelor”, este de părere medicul veterinar Mirel Marafet.

„Dacă la plimbare au obiceiul să miroasă pe jos îi veți scoate la plimbare doar cu botniță. Nu lasați alte persoane să îi mângâie, nu ieșiti la plimbare cu animalele în grupuri, nu lasați câinii liberi în țarcuri să se joace unii cu alții. După plimbare umeziți blănița de pe lăbuțe cu apă, adăugați șamponul cu clorhexidină cât să acoperiți suprafața cu spumă, lasați să actioneze 1-2 minute, clătiți din abundență și uscați bine cu uscătorul de păr pentru a nu rămâne zona umedă”, a explicat doctorul.

Potrivit medicului, fiind un virus atât de recent, nu există studii despre eficiența clorhexidinei împotriva COVID-19.

În plus, sfatul medicului este c pentru orașele/ sectoarele în care s-au dezinfectat străzile, să spălați obligatoriu lăbulețele și nu îi lăsați să se lingă, să maâance iarbă. Dezinfectantele folosite pe stradă pot creea probleme de tip hipersalivație, vomă, diaree( tulburari gastrointestinale), reacții alergice locale cutanate sau generale.

Nu există dovezi că animalele se pot îmbolnăvi și pot răspândi virusul mai departe

Biroul Executiv al Colegiului Medicilor Veterinari din România a transmis zilel acestea un set de recomandări pentru cei care au animale de companie.

„În acest moment, nu există dovezi că animalele se pot îmbolnăvi și pot răspândi virusul mai departe. Multe companii au testat deja mii de câini și pisici pentru COVID-19, iar în toate cazurile rezultatele au fost negative. Alte teste au arătat că nu există dovezi care să confirme îmbolnăvirea câinilor, sau că aceștia ar putea răspândi virusul COVID–19”, subliniază conducerea forului. „Deoarece animalele pot răspândi boli oamenilor şi oamenii pot răspândi la rândul lor boli către animale, este bine să sugerăm proprietarilor să se spele pe mâini înainte și după interacțiunea cu animalele. Blana animalelor de companie nu reprezintă o suprafață de remanență pentru acest virus, din acest motiv este foarte puțin probabil ca o persoană umană să contracteze COVID-19 atunci când se află în preajma animalelor de companie”, a tranmis Colegiul Medicilor Veterinari.

Recomandările Colegiului Medicilor Veterinari din România:

1. Plimbați animalele de companie obligatoriu în lesă, în apropierea locuinței dumneavoastră, evitând contactul cu alte persoane, evitați ca alte persoane să atingă animalul dumneavoastră și pastrați distanța socială în timpul plimbării.
2. După plimbarea animalului de companie spalați extremitățile picioarelor (labuțele) animalului cu șampon cu clorhexidină, șampon normal sau săpun, după care limpeziți foarte bine. Puteți să folosiți și servețelele speciale pentru curățat. În caz de reacții cutanate apelați medicul veterinar curant.
3. Spalați-vă pe mâini înainte și după ce ați atins animalul de companie, mâncarea sau ustensilele acestuia și evitați să le sărutați în această perioadă.
4. Înainte de a merge la un cabinet veterinar sunați pentru un sfat, faceți o programare telefonică sau online, mergeți la cabinet doar pentru urgențe și numai după ce ați făcut programarea.
5. Animalul de companie atunci când este dus la un cabinet veterinar să fie însoțit doar de o singură persoană adultă. Evitați vizitarea animalului de companie pe durata internării lui.
6. Când ajungeți la un cabinet veterinar asteptați indicațiile afara sau în sala de așteptare și scurtați pe cât posibil prezenta la cabinetul veterinar.
7. Dezinfectați-vă mâinile când intrați și ieșiți din cabinetul veterinar.
8. Evitați contactul direct și păstrați o distanța între persoane de cel puțin 1,5 m în sala de așteptare și față de personalul cabinetului veterinar.
9. Încercați să nu atingeți nimic în sala de așteptare sau în sala de consultații și tratamente.
10. Achitați servicile medicale veterinare utilizând cardul.

Ce se întâmplă dacă animalul de companie are stâpânul suspect de infecție cu COVID-19, în izolare sau în carantină?

„Vom ajunge şi în situaţia în care vom fi solicitați de către clienți confirmați pozitiv cu COVID-19. Animalul lor este bolnav şi noi trebuie să intervenim. Soluția în această situație este în mod categoric orientată prioritar în favoarea obiectivului medical veterinar pe care îl reprezentăm, a colegilor, a echipei. Aşadar, în acest caz vom apela numai la mijloacele telemedicinii, dacă proprietarul nu găsește o altă persoană sănătoasă care să prezinte animalul la cabinet, sau care să primească medicul în fermă, în cazul unui obiectiv medical veterinar rural. În aceste situaţii, dacă totuși o terță persoană sănătoasă prezintă pacientul la cabinet, vom realiza consultația direct la autoturismul clienților, fără să mai introducem în cabinet animalul de companie, nici măcar în sala de așteptare”, se arată în documentul ce cuprinde informațiile actualizate transmise de Colegiul Medicilor Veterninari din România (CMVRO).

„Atunci când se vor întâlni cu clienți care se află în izolare sau în carantină, ca măsură de precauție membrii echipei veterinare vor purta îmbrăcăminte de protecție corespunzătoare. Acest lucru ar trebui să reducă riscul de infectare, atât pentru membrii echipei veterinare cât și pentru clienți , întrucât se consideră faptul că de regulă contactul om cu om este principalul mod de transmitere a maladiei COVID-19. Informațiile medicale actuale indică faptul că un contact cu caz uman de COVID-19 şi nu cu un animal de companie sau de rentă, reprezintă modalitatea cea mai frecventă de transmitere”, a tranmis CMVRO.

„În cazul în care medicii veterinari vor fi nevoiți să asigure servicii clinice la locații în care există confirmate cazuri de COVID-19, aceștia trebuie să aplice protocoale de biosecuritate specifice şi să poarte echipamente de protecție personală specifice celor utilizate de către medicii clinicieni umani din spitalele publice. În aceste situaţii medicii veterinari trebuie să consulte oficialii din domeniul sănătății publice locale pentru îndrumare”, au anunțat oficialii CMVRO.

Autor

Madalina Prundea

Absolventă a Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca, Departamentul de Limbi Moderne Aplicate din cadrul Facultății de Litere, Mădălina Prundea a debutat în presa regională, la „Evenimentul ... vezi toate articolele