Creatorul vaccinului românesc anti-COVID: „Ne așteptăm ca evoluția acestui virus să nu fie spre o formă mai ușoară, ci spre una mai agresivă”! Ce spune despre tratament și vaccin (EXCLUSIV)
Virusul Sars-CoV2 a suferit mutații importante potrivit unui articol din prestigioasa revistă științifică Cell. Profesorul Virgil Păunescu, creatorul vaccinului românesc anti-COVID, explică pentru cititorii Gândul.ro ce reprezintă noua mutație G-614 și care sunt consecințele ei: „Rezultatele nu sunt definitive, însă până în prezent arată că virusul acesta nou mutat, G-614 are afinitate mai mare, adică este mai infecțios”. Cât privește tratamentul, Virgil Păunescu spune că nu există un tratament pentru virusul COVID-19, ci doar pentru complicațiile pe care acest virus le aduce. Soluția rămânând vaccinul.
Un articol dintr-o revistă prestigioasă Cell ne-a atras atenția, care spune că virusul a suferit multe mutații. Una dintre mutații fiind considerată mai relevantă. Este vorba despre un aminoacid în poziția 614 în regiunea Spike, adică la acele „coronițe” ale virusului. Varianta veche este D-614, iar varianta nouă poartă numele de G-614. Sunt doi aminoacizi care s-au schimbat între ei. Mutația aceasta a avut loc în luna aprilie. În Europa, SUA această mutație a înlocuit forma inițială. Am vrut să vedem ce consecință a avut loc această mutație. Articolul nu e foarte concludent, însă spune că această formă nouă de virus ar trebui să fie mai infecțioasă, pentru că încărcătura virală a pacienților cu noua mutație este mult mai mare decât vechea mutație. Se înmulțumesc mai mult virușii în organismele umane infectate cu noua mutație”, atrage atenția profesorul Virgil Păunescu, creatorul vaccinului românesc anti-Covid.
Mai greu de depistat de sistemul imun
În prezent, aceste mutații nu par să aibă un efect asupra dezvoltării vaccinului, spune profesorul Păunescu. Noua mutație se asociază cu o infecțiozitate mărită și cu o încărcătură virală mai mare, ceea ce ar putea sugera o creștere a agresivității virusului.
Niciunul dintre vaccinurile aflate în dezvoltare nu pare să fie afectat de aceste mutații. Mutațiile sunt cu zecile, nu este numai acesta. În general supraviețuiesc mutațiile care au un avantaj față de celelalte forme: ori se lipesc mai ușor față de celelalte forme. Ori se lipesc mai ușor de receptori, infectează mai ușor oamenii, ori se produc în cantități mai mari. Această mutație pare mai greu de depistat de sistemul imun decât mutația inițială. Am mers pe această idee și am control pe cele 112 secvențializări genome din România. Articolul din Cell nu vorbea despre o afinitate mai mare a acestei forme, însă am încercat modelări matematice și informatice ale interacției dintre noua formă și receptorul acesteia de pe celule umane, în comparație cu vechea formă. Rezultatele nu sunt definitive, însă până în prezent arată că virusul acesta nou mutat, G-614 are afinitate mai mare, adică este mai infecțios. Ne așteptăm ca în continuare evoluția acestui virus să nu fie spre o formă mai ușoară, ci spre una mai agresivă, explică profesorul Virgil Păunescu.
Soluția este un vaccin
Profesorul Păunescu precizează că soluția împotriva virusului COVID-19 este un vaccin, tratament există numai pentru cazurile care au complicații.
„Vaccinurile sunt foarte multe și sunt în curs de dezvoltare. Dar tratament pentru virus nu există. Există în schimbă tratament pentru complicații. Oamenii nu mor din cauza infecției cu virusul, ci din cauza complicațiilor care apar. Pentru complicații există tratament: antiinflamatoare, dexametazonă. Însă trebuie aplicate cât mai repede. De altfel, plasma imună este foarte bună. Din păcate ea este bună dacă se aplică de la început, atunci când pacientul pozitiv începe să dezvolte cea mai mică complicație. Noi nu am renunțat la producerea unui vaccin împreună cu Cantacuzino. Însă, din lipsa de fonduri ne mișcăm încet. Și mă refer la o sumă de cinci milioane de Euro care ar fi necesară pentru a ajunge în stadiul II. Neavând banii ăștia ne mișcăm încet. Nu renunțăm, iar lucrul acesta se va vedea. Este cea mai bună metodă de vaccinare pe plan mondial”, mai spun profesorul Păunescu.
Un sistem deficitar
Modalitatea în care se colectează plasma umană este una deficitară, mai spune profesorul Virgil Păunescu: „Noi nu strângem suficientă plasmă care este cea mai importantă resursă în lupta cu virusul COVID-19. Organizarea sistemului de colectare a plasmei este total defect. Plasmafereza se poate face la pacienții care au trecut prin boală și s-au negativat, dar numai 1 din 10 pacienți are plasmă bună, hiperimună. La 9 din 10 plasma nu este suficient de bună pentru a fi administrată pacienților. Avem o colectă mică de plasmă, doar 10% e utilă”. ”Colectarea de plasmă în România e una extrem de mică. Soluția la problema plasmei este o modificare a legii sângelui, care să lase la liber piața liberă de colectare de plasmă. E un monopol de stat, care, ca orice monopol nu merge”, mai subliniază profesorul.
GÂNDUL.ro a scris recent despre sistemul deficitar din România de plasmă convalescentă. Florin Hozoc, patronul companiei care de aproape zece ani distribuie medicamente derivate din plasmă umană a vrut să ofere echipamente gratuite centrelor de transfuzie. Însă statul român le-a refuzat. Acesta arată cu degetul și spune că în spatelor acestor refuzuri se află zeci de interese ale centrelor de transfuzie împreună cu firmele abonate de ani de zile la banii statului.