De ce mor mai mulți pacienți cu COVID la Suceava decât în Timișoara sau Giurgiu? Explicațiile specialiștilor

Județul Suceava înregistrează o rată destul de mare de deces în rândul persoanelor diagnosticate cu COVID-19, în timp ce în județe cu număr mare de infectări, precum Timiș, nu se intâmplă la fel.

Mai mult, spre exemplu, în Giurgiu, unde rata de vaccinare este scăzută, și numărul deceselor este scăzut.

Mai mulți specialiști în sănătate au explicat acest fenomen pentru HotNews.

ACTUALITATE „Stegarul dac” s-a URCAT pe macaraua de la Păcii. Trafic blocat spre centrul Bucureștiului. Un echipaj de pompieri s-a deplasat la fața locului

11:33

SPORT Marian Iancu, sceptic în privința TRANZACȚIEI Dan Șucu – Genoa 1893: „Se atrag bani dacă ai și rezultate. Altfel, te costă foarte mult”

11:25

Situația din cele trei județe este următoarea:

Suceava:

• Mortalitate și infectări: persoane confirmate cu COVID-19: 36.332 / Persoane decedate: 1.897 / Pondere decese raportat la numărul de îmbolnăviri – 5,22% (a treia cea mai ridicată mortalitate, după Caraș-Severin și Harghita)
• Vaccinare: 22% din populația generală, 25,95% din populația eligibilă (cea mai scăzută rată de vaccinare din țară)

Timiș:

• Mortalitate și infectări: persoane confirmate cu COVID-19: 81.481 / Persoane decedate: 1.693 / Pondere decese raportat la numărul de îmbolnăviri – 2,07%
• Vaccinare (locul 5 la nivel național): 39,86% din populația generală, 45,39% din populația eligibilă.

Giurgiu:

• Mortalitate și infectări: persoane confirmate cu COVID: 18.331 / Persoane decedate: 302 / Pondere decese raportat la numărul de îmbolnăviri – 1,64% (alături de Ilfov, singurele două județe cu rată a deceselor sub 2%)
• Vaccinare: 26,13% din populația generală, 29,5% din populația eligibilă (doar patru județe cu rată de vaccinare mai mică)

Suceava, printre județele cu cele mai multe decese asociate COVID

În primul val al pandemiei, județul Suceava a fost un adevărat focar de COVID, fiind supranumit „Lombardia României”. Și acum, în valul patru, județul se află printre primele ca pondere a deceselor în rândul persoanelor infectate cu SARS-CoV-2 și este pe ultimul loc în țară la rata de vaccinare.

Managerul interimar al Spitalului Județean de Urgență Suceava, dr. Alexandru Calancea, oferă unele explicații pentru acest fenomen.

„Eu asta văd – rata mică de vaccinare, persoanele vin târziu la spital, vin deja cu forme moderate sau severe de boală, când este foarte greu să întorci acel curs al evenimentelor. De aceea recomandarea este de vaccinare și de prezentare rapidă la spital atunci când situația se agravează”, spune el.

Medicul vorbește, însă, și despre influența religiei în viața comunităților și spune că mulți suceveni invocă motive religioase pentru care nu se vaccinează.

„Conștientizarea populației – este vorba de nivelul de educație medicală a fiecăruia dintre noi, pe de o parte. Pe de altă parte, foarte mulți formatori de opinie care nu ar avea dreptul să facă acest lucru, vorbesc de alte persoane în afară de medici, de cei îndreptățiți să o facă. Este și o problemă a anumitor culte care refuză total orice informație, nu doar că refuză vaccinarea, refuză chiar și informații despre vaccinare. Eu asta am spus dintotdeauna, este o campanie de vaccinare voluntară, așa și trebuie să rămână, dar suntem obligați să căutăm informații din sursele avizate, și dacă decizia noastră este de a nu ne vaccina, foarte bine, va fi respectată această decizie. Dar noi nu acceptăm ca populație informații din surse sigure. Și atunci ascultăm anumiți formatori de opinie din comunitate care nu au nicio legătură cu sistemul medical. Aceste culte sunt vehemente în susținerea antivaccinării, din păcate”, spune Alexandru Calancea.

Un medic de familie din zona rurală a județului spune că mulți dintre localnici ascund că sunt bolnavi și ajung la doctor doar când încep să se simtă foarte rău.

„În zona mea, lumea este foarte conservatoare și la început au zis «așteptăm să vedem ce se întâmplă». Apoi au fost foarte influențați de mass-media, de televiziune, pentru că a fost greșeala că li s-a dat voie la televizor celor care nu erau specialiști și în general lumea a avut mai multă încredere în ei decât în medici. Și într-adevăr foarte mulți nu doresc să se vaccineze nici în clipa de față. Și așa față de mine ca medic de familie, pentru că în general am fost ascultată, nu spun «nu», ci «mai aștept», spune medicul.

De ce nu a învățat Suceava lecția din primul val al pandemiei?

Răzvan Cherecheș, profesor de sănătate publică în Cluj-Napoca, spune că nivelul de educație scăzut este unul dintre motivele pentru care mulți refuză să se vaccineze și nu înțeleg gravitatea situației.

„Exact motivul pentru care am avut multe cazuri și înainte – se mulează pe nivel de cunoștințe scăzut privind sănătatea în rândul populației generale și implicarea proastă a liderilor locali. În Suceava nu există lideri care să promoveze vaccinarea în mod activ și eficient numai uitându-mă la harta asta. Diferența vine atunci când comunicarea se face suficient de clar și când nu există ezitări. În Spitalul din Suceava, în primăvara trecută, i-a adus pe toți medicii la o ședință față în față deși aveau cazuri expuse, a fost o dovadă de incompetență. Și faptul că medici s-au dus, asta arată că ar fi există o subordonare față de politic care este profund nesănătoasă”, spune Răzvan Cherecheș.

În ceea ce privește cultele religioase, Cherecheș susține că preotul este „influencerul local” și ar fi trebuit să fie făcut un parteneriat cu biserica.

„Este clar că joacă un rol important, influența este masivă și faptul că avem în continuare segmente, pentru că nu este tot cultul care să se opună instituțional, sunt voci izolate. Există regiuni unde, din ignoranță, vorbesc împotriva vaccinării. Dar este un factor de influență, pentru că într-o comunitate rurală sau urban mic, preotul e influencerul local. Ăsta este și motivul pentru care suntem unde suntem, pentru că dacă s-ar fi făcut un parteneriat cu cultele religioase, cu toate cultele, nu am fi fost în situația de acuma, pentru că ar fi fost un mesaj unitar”.

Ce fac bine cei din Timiș?

Județul Timiș, în schimb, este al cincilea județ din țară ca rată de vaccinare și are o rată a deceselor foarte scăzută, în pofida numărului mare de cazuri: 2,07%. Doar județele Ilfov și Giurgiu au rate mai mici de deces în rândul pacienților cu COVID.

Medicul Cristian Oancea, managerul Spitalului de Boli Infecțioase din Timișoara, a explicat ce măsuri au fost luate în acest județ pentru a reduce rata de deces.

„Avem două instrumente. Am stabilit împreună cu colegii noștri medicii de familie ca de la primele semne de boală care nu pot fi manager-uite de danșii, să îi trimită la evaluare la noi la spital, să începem o schemă adecvată de tratament. Sunt anumite tipuri de pacienți care dezvoltă forme severe de boală.

Avem o aplicație, «pandemic controller», prin care medicii de familie au acces la analize, inclusiv de imagistică, pe care pacienții lor le fac în spitalul nostru. Nemaiputând extinde spitalul, să spunem așa , am trecut dincolo de zidurile spitalului și am mers împreună cu medicii de familie la pacienți acasă.

Pe de altă parte, dincolo de faptul că tratăm formele severe și când devin ușoare sau moderate le trimitem acasă, împreună cu colegii din primărie numit Oxigen prin care ei beneficiază de concentratoare de oxigen gratuite puse la dispoziție de serviciul de asistență socială a primăriei Timișoara. Deci avem mai multe instrumente prin care putem să tratăm în fazele incipiente”, a explicat Cristian Oancea pentru HotNews.

Întrebat de ce crede că în Timiș oamenii s-au vaccinat mai mult decât media națională, Oancea spune că oamenii au deveni mai responsabili și au înțeles, din mesajele transmise de medici și specialiști, că „suntem toți de aceeași parte a baricadei”.

Giurgiu: rată de vaccinare mică, rată de decese mică

Județul Giurgiu este pe locul 5 în topul județelor cu cea mai scăzută rată de vaccinare anti-COVID, dar înregistrează și o rată a deceselor COVID foarte mică, doar 2%.

Managerul Spitalului Județean din Giurgiu, Dragoș Chivu, nu găsește neapărat o explicație pentru situația din Giurgiu.

„Să știți că am avut zile în care am fost sufocați de numărul de decese. La raportarea de la 7 azi dimineață nu am avut niciun deces de SARS-CoV2, ceea ce e un lucru îmbucurător, acum două zile am avut trei, adică a scăzut cumva. Au fost și cazuri rezolvate mai multe, chiar în ultimele 24 de ore am avut opt externări. Avem din păcate și cazuri foarte grave în ATI, și Covid și post-Covid, cu afectări pulmonare masive. Luni aveam 15 decese în morgă.

Noi inițial am avut 20 de paturi, trecusem la 30, apoi am ajuns la 70 de paturi de infecțioase, plus 14 paturi de ATI. Plus în urgență 50-60 pacienți în dinamică, admiși pe secția de infecțioase. Aveam o medie, acum văd că a scăzut la 125, față de o medie de 150 – 155 cu care am mers vreo trei săptămâni. A trebuit să detașăm personal din alte secții”, explică managerul.

Legat de vaccinarea giurgiuvenilor, Chivu spune că a observat o creștere a celor care „au început să vadă pericolul” și vin să se vaccineze.

În ceea ce privește județul Giurgiu, Răzvan Cherecheș spune că rata scăzută a deceselor are legătură cu apropierea față de București. El spune că mulți dintre giurgiuvenii care se îmbolnăvesc grav ajung în spitale din Capitală și mor acolo.

„Există o eroare în hartă, există o asumpție că liniile acelea care sunt între județe sunt reale. Oamenii nu mor în Giurgiu, se duc și mor în București. În Giurgiu capacitatea spitalelor este mică, și atunci este o practică în orașe care nu au spitale bine dotate să trimită toate cazurile complicate în alte județe, asta și pre-pandemie”, spune Cherecheș.