Demisie la nivel înalt în urma acuzațiilor de „violări grosolane” ale eticii medicale în privința vaccinului Sputnik V

Un cunoscut pneumolog din Rusia și-a dat demisia dintr-o funcție pe care o deține în cadrul Ministerului Sănătății invocând faptul că au loc „violări grosolane” ale eticii medicale.

Pneumologul Alexandr Chuchalin s-a implicat în campania de promovare a vaccinului Sputnik V adoptând o poziție contrară probabil așteptărilor lui Vladimir Putin – specialistul s-a opus înregistrării acestuia motivându-și alegerea prin faptul că nu i-a fost dovedită eficiența.

De asemenea, acesta i-a acuzat pe cei doi cercetători care au condus eforturile de dezvoltare a vaccinului, Alexandr Gintsburg, directorul Institutului Gameleia, respectiv Serghei Borisevich, virusolog militar, că ignoră principiile eticii medicale în lansarea acestuia în producţie, potrivit Daily Mail.

ACTUALITATE Victor Ponta: „Vreau o șapcă cu ‘Make DÂMBOVIȚA great again’”

17:30

SURSE Șefii Parlamentului, aleși luni dimineață. Daniel Suciu, PSD, la Camera Deputaților și Ilie Bolojan, PNL, la Senat

17:12

Demisie la nivel înalt în Rusia: Principiile eticii medicale sunt ignorate

„Aţi trecut de toate etapele impuse de legislaţia Federaţiei Ruse şi a comunităţii ştiinţifice internaţionale? Nu aţi făcut-o! Treaba nu a fost dusă până la capăt. Prin urmare, aţi încălcat grosier unul din principiile etice ale medicinei, şi anume să nu faci rău”, le-ar fi spus pneumologul celor doi cercetători.

„Mă deprimă poziţia unora dintre oamenii noştri de ştiinţă care fac afirmaţii iresponsabile despre vaccinuri gata de utilizare”, a declarat profesorul Alexandr Chuchalin.

Specialistul a oferit cu puțin timp înainte de a-și da demisia un interviu publicației Nauka i Zhisn (Știință și viață) în care a făcut câteva precizări despre vaccin și siguranța acestuia.

„În cazul unui medicament sau vaccin, noi cei din comisa etică am dori să înţelegem în primul rând cât e de sigur pentru oameni. Siguranţa e prioritară. Cum să o evaluăm? Vaccinurile pe care le dezvoltăm în prezent nu au mai fost folosite pe oameni, aşa că nu putem prezice cum va fi tolerat fiecare la nivel individual”, a explicat pneumologul.

Acesta, care este fondatorul Institutului de cercetare în pneumologie şi directorul Departamentului de Terapie în spitale, al Universităţii de Cercetare Medicală Pirogov, a explicat că „este imposibil să determinăm asta înainte de pune în balanţă toate faptele ştiinţifice”.

Vaccinul anticoronavirus Sputnik V, „o enigmă”

De asemenea, acesta a punctat importanța cunoașterii efectelor pe termen lung ale unui vaccin, întrucât „există anumite substanţe care nu manifestă efecte imediat, ci doar după un an sau doi. Cât priveşte vaccinurile dezvoltate de multe dintre institutele noastre de cercetare – criteriile lor de siguranţă nu pot fi decât unele valabile pe termen scurt. Or, ele trebuie să fie concepute şi pe termen lung – ceea ce va deveni vizibil după observaţii mai lungi – de cel puţin doi ani”.

Dar profesorul nu este singura voce din Rusia care se opune punerii pe piață a primului vaccin împotriva coronavirusului. Și imunologul Vladimir Chekhonin se arată sceptic invocând Codul Nuremberg privin experimentele pe oameni.

„Nu putem experimenta pe oameni. Este o încălcare grosieră a Codului internaţional de etică Nuremberg. Ne facem de râs cu acest vaccin preliminar care ne-ar putea aduce probleme foarte mari”, a punctat imunologul.

Vaccinul Sputnik V, „o enigmă”

În documentele depuse pentru înregistrarea vaccinului, citate de agenţia de ştiri Fontanka, se precizează că doar 38 de oameni au fost inoculaţi cu acest vaccin, eficacitatea este „necunoscută” și „nu au fost efectuate studii clinice de eficacitate epidemiologică”.

Totodată, lista efectelor adversee care s-au manifestat „frecvent şi foarte frecvent” este destul de lungă – 144 de efecte adverse care au trecut „fără consecinţe”, însă în a 42-a zi de studii, 31 dintre acestea persistau, şi anume: umflături, durere la locul injectării, hipertermie (temperatură corporală crescută). Printre reacțiile comune s-au numărat slăbiciunea fizică sau lipsa de energie, starea de rău, febra, apetitul diminuat, durerile de cap, diareea, congestia nazală, gâtul inflamat şi curgerea nasului.