De ce a refuzat statul român luni în șir echipamente gratuite pentru terapia cu plasmă?! Procedura i-ar fi salvat pe cei infectați cu COVID-19, iar România este ”codașa” Europei și în acest caz (EXCLUSIV)
Numeroase studii arată că tranfuziile cu plasma convalescentă, de la persoane care au dezvoltat anticorpi pentru Covid 19, ar putea fi tratamentul miraculos pentru cei infectați cu noul coronavirus și ajunși în stare gravă. România, în schimb, a rămas codașă la acest capitol. „Suntem pe ultimul loc în Uniunea Europeană la donarea de plasmă pentru că autoritățile nu au făcut nici o campanie de informare, nu decontează testele de anticorpi ale celor care, deși au avut contact cu virusul, nu au fost niciodată testați RT-PCR sau serologic”, explică pentru GÂNDUL.RO, Florin Hozoc, CEO al unei companii farmaceutice.
Încă din luna mai, medicii din Statele Unite ale Americii publicau primul studiu privind siguranța administrării de plasmă convalescentă COVID-19. Studiul a fost efectuat pe 5000 de pacienți în stare critică. Deși aceștia prezentau multiple afecțiuni, datorită administrării de plasmă convalescentă mortalitatea s-a redus de la 57% (mortalitate generală pentru pacienții COVID-19 intubați) la doar 15%.
Florin Hozoc, patronul companiei Besmax Pharma Distribution, care de aproape zece ani de zile distribuie medicamente derivate din plasmă umană a vrut să ofere echipamente gratuite centrelor de transfuzie. Însă statul român le-a refuzat. Acesta arată cu degetul și spune că în spatelor acestor refuzuri se află zeci de interese ale centrelor de transfuzie împreună cu firmele abonate de ani de zile la banii statului.
Încă din martie, Florin Hozoc a încercat să convingă autoritățile din România să modernizeze legislația. România e printre ultimele trei țări din UE care nu colectează plasmă pentru fabricarea de medicamente. Iar statul, spune Florin Hozoc, deține monopolul colectării de plasmă.
- În urmă cu mai bine de 3 luni, Florin Hozoc oferea statului 50 de echipamente de recoltare de plasmă (plasmafereză) și 9000 de kituri de recoltare – suficiente pentru recoltarea a peste 27.000 de doze de plasmă, care asigurau tratamentul pentru minim 12.000 de pacienți;
- Cele mai mari centre de transfuzie din țară au refuzat echipamentele, astfel că a instalat doar 18 din cele 50 de echipamente oferite gratuit;
- Dintre cele 18 echipamente în funcțiune, 12 au efectuat sub o donare de plasmă pe săptămână, în timp ce media europeană este de 3 donari/zi pentru fiecare echipament în funcțiune.
Blocat de metodologie
Pe 15 martie Florin Hozoc a început primele discuții cu reprezentanți ai Ministerului Sănătații, iar pe 24 martie le trimitea printr-un document oficial oferta: trei echipamente de plasmafereză și 1000 de kituri de recoltare, fiecare urmând să ajungă la cele trei mari spitale: Spitalul ”Matei Balș” din București, ”Victor Babe”ș din Timișoara și Spitalul de Boli Infecțioase din Iași.
„Cei din centrele de transfuzii ne-au spus imediat că legea românească îți dă voie să colectezi plasmă doar în centrele de transfuzii. Acolo unde nu aveau personal, deși această procedură de plasmafereză în marile spitale era cunoscută, iar medicii știau să o facă. Cei dintre transfuzii neavând acces la acest tip de echipament nu prea știau cum să o facă. O parte dintre centre de tranfuzie aveau echipamente de afereză pentru extragerea de trombocite”, explică Florin Hozoc pentru GÂNDUL.RO.
După un șir de discuții, în data de 30 martie 2020, Besmax Pharma Distribution SRL și Ministerul Sănătății semnează protocolul de donație pentru cele trei echipamente și cele 3.000 de kituri de recoltare de plasmă, urmând ca bolnavii de COVID-19 să primească plasmă de la foștii pacienți complet vindecați, pentru a dezvolta imunitate.
„Ulterior, după ce au dat comunicatul oficial prin care să începem recoltarea de plasmă convalescentă au început să ne contacteze președinți ai unor consilii județene care să ne solicite și să le dăm și lor echipamente. Am făcut o analiză și am decis să mai oferim până la 50 de echipamente de plasfamereză și suplimentăm de la 3000 de kituri de recoltare. Asta înseamnă 27.000 de doze de plasmă, care puteau acoperi tratamentul pentru aproximativ 9.000 de pacienți, asta pentru că e nevoie să le dăm trei doze. În momentul de față sunt instalate 18 din cele 50 de echipamente solicitate de către autoritățile locale”, mai povestește directorul Besmax Pharma.
Ghidul European contrazicea legislația Ministerului Sănătății
Prin semnarea acordului și a protocolului de donație, Ministerul Sănătății trebuia să aibă câteva obligații. Primul lucru pe care trebuia să-l facă era să transpună în legislația românească ghidul european privind colectarea, procesarea, testarea și depozitarea de plasmă convalescentă.Fusese deja aprobat într-o discuție cu experții din cele 27 de țări, mai puțin România, pentru că din partea României nu a participat nimeni. Au făcut o metodologie prin care erau excluși de la donare toți cei care nu aveau dosarul complet de externare și internare din spital, inclusiv trebuiau să aibă 2 teste negative la externare. Deși în ghidul european se spunea foarte clar că peste 50% dintre posibilii donatori nu au necesitat internare în spital, aceștia erau o categorie separată și deveneau donatori printr-un simplu test de anticorpi pe care centrele de colectare de plasmă îl efectuau, iar dacă aveai cantitatea respectivă de anticorpi urma să fii contactat, explică pentru GÂNDUL.RO, Florin Hozoc.
Următorul pas a fost semnarea unui protocol cu PALMED, grupul care reunește toate laboratoarele private de analize medicale, protocol prin care compania lui Florin Hozoc , cât și alte companii care au dorit să devin sponsori la acest proiect, și-au asumat să plătească testele de anticorpi pentru potențialii donatori.
Ministerul a refuzat să difuzeze un clip cu privire la donarea de plasmă
Pe 14 mai Florin Hozoc trimitea la minister semnat întregul protocol. Răspunsul de la minister a venit pe 28 iulie, la două luni și jumătate, spunând că urmează să modifice metodologia. A pus la dispoziția Ministerului Sănății un spot pentru donarea de plasmă din banii companiei, dar Ministerul a refuzat să-l doneze.
„Metodologia a fost modificată, însă a rămas la fel. Adică în continuare cei care au avut boala și au fost internați au nevoie de toate documentele de la spital, iar ceilalți care și-au făcut în mod voluntar testul de anticorpi, după 14 zile trebuie să se prezinte și să facă donarea. Însă, nimic despre decontarea acestor teste de anticorpi. O altă obligație pe care o aveau și scrie în protocolul de donație semnat de ministru, de a face o companie de informare privind importanța donării de plasmă convalescență. Așa cum vedem la toate televiziziunile spotul că trebuie purtat mască, așa trebuia făcută această campanie cu acel spot pe care noi l-am plătit și are 16 secunde. L-am pus la dispoziția Minsterului Sănătății, nu am vrut să facă acest lucru. Am făcut pliante pe care le-am pus la dispoziția spitalelor, astfel încât pacienții să fie informați încă din timpul internării”, mai spune Hozoc.
Acuzat că colectează ilegal datele donatorilor
„În metodologie ei spun că este eligibilă să doneze plasmă, acea persoană care dovedește cu documente că a avut boala și nu mai este contagioasă. În România nu trebuie să demonstrezi că ai ce îți trebuie, și e obligația lor să vadă dacă ai tot ce îți trebuie să donezi. În România, până acum patru zile nu puteai să te prezinți la donare dacă nu ai tot dosarul cu șină, acum suntem în situația în care ai nevoie de acel dosar dacă ai fost internat și dacă nu ai fost internat, trebuie să plătești din banii tăi 300-350 de ron pentru a face testul de anticorpi ca apoi să donezi. Trebuie să te duci de la 7:30 la 13:30 că atât e programul și de la 7:30 la 11:30 dacă e caniculă. Sâmbătă și duminică nici vorbă, centrele sunt închise.”
Cum funcționează echipamentul
Singura intervenție a omului este atunci când introduce acul în vena donatorului. După care setează echipamentul și setează greutatea aproximativă a donatorului. Apoi începe să funcționeze echipamentul care extrage prin acel ac, acel perfuzor, extrage sângele, îl introduce în echipament care are o centrifugă care separă plasma de restul componentelor. Plasma este reținută într-o pungă, iar restul componentelor se reintroduc la donator: celulele roșii, trombocitele. În funcție de cât de groase are venele donatorul, echipamentul poate fi setat să aibă un flux mai puternic sau mai slab și durează donarea de la 30 de minute până la 50 de minute până la o oră, asta pentru cei care au vene foarte groase, mai explică Florin Hozoc.
Românii, refuzați să doneze plasmă de sânge pe motiv că ”nu au vene”
La Centrul de Transfuzie Sanguină Bucuresti, 75% dintre donatorii de plasmă convalescentă au fost refuzați de la procedura de plasmafereză, spune Florin Hozoc.
„Deși la nivel mondial maxim 10 % dintre donatori sunt incompatibili cu procedura de plasmafereză, cadrele medicale de la CTS București au respins nu mai puțin de 75% dintre donatorii de plasmă convalescentă de la această procedură pe echipamentele puse la noi de dispoziție, pentru că au venele foarte slabe”, explică Florin Hozoc.
Uniunea Europeană a pus la dispoziție granturi nerambursabile pentru ca centrele de transfuzie să achiziționeze echipamente de kituri de plasmafereză, însă România nu a aplicat.
Florin Hozoc explică că prin donarea de sânge convalescent se recuperează doar 200 ml de plasmă, iar donatorul nu mai poate reveni la donare timp de 60 zile. În schimb, la donarea de plasmă prin plasmafereză, se recoltează 3 doze de câte 200 ml și donatorul poate reveni la fiecare 2 săptămâni, atâta timp cât are titrul ridicat de anticorpi.
Centrul Regional de Transfuzie Timișoara a refuzat să primească echipamentul pentru plasmafereză: echipament și 1000 de kituri de recoltare plasmă!
„O parte dintre șefii centrelor de transfuzie au o anumită aversiune față de mine personal. Am făcut avut mai multe divergențe de opinie despre cum ar trebui să fie restructurat sistemul de transfuzie. La Timișoara am avut o surpriză extrem de ciudată. În timp ce noi ne chinuiam să ducem echipamentul, doamna director a centrului nu a vrut să stea de vorbă cu mine, ne-a transmis prin avocat că nu dorește echipamentul. Ne-a cerut taxă de depozitare dacă nu-l luăm peste 30 de zile. Directoarea a negociat cu o companie abonată la banii publici să cumpere un aparat care costa cu 50% mai mult. Ministerul a spus că nu are ce să-i facă directoarei și așa aparatul a fost mutat la Arad. Iar pacienții cu COVID-19 de la Timișoara au primit plasmă de la centrul de transfuzie din Arad. Tot atunci am descoperit că cei abonați la contractele publice tocmai ce finalizaseră caietul de sarcini pentru o licitație națională, prin care să achiziționeze echipamente de plasfamereză”, spune Florin Hozoc.