EXCLUSIV. Fosta șefă a secției ATI de la Spitalul Universitar: Persistă în continuare un grad de reticență din partea medicilor să raporteze infecțiile intraspitalicești și vine din teama de litigii

La cinci ani de la tragedia Colectiv, România a învățat ceva, însă cu greu, spune medicul Elena Copaciu.

Elena Copaciu a condus timp de 8 ani Secția de Anestezie-Terapie Intensivă a Spitalului Universitar de Urgență din București și, în același timp, este medicul care a coordonat eleborarea raportului despre tragedia de la Colectiv, întocmit de Ministerul Sănătății, condus la acel moment de Vlad Voiculescu.

„Raportul este analiza intervenției medicale, iar în felul acesta am evidențiat ce se poate face în fiecare componentă a actului medical ca să se îmbunătățească intervenția medicală și îngrijirile pentru pacienții cu arsuri la toate palierele. A apărut un ordin de ministru pentru îngrijirile medicale la pacienții cu arsuri care reprezintă o schimbare radicală a modului în care sunt abordate aceste probleme pentru că realmente s-a constatat că era un capitol neglijat și  considerat marginal și lăsat  puțin deoparte, în condițiile în care pe plan mondial îngrijirea marilor arși a înregistrat progrese notabile în ultimii 20 de ani. Atunci a apărut în legislație noțiunea de centru pentru arși, de ierarhizare pe diferite competențe a unităților pentru îngrijire a marilor arși. Au apărut niște unități noi la Iași, la Timișoara cu personal format în străinătate în centre de tradiție. În continuare, există un grup la Ministerul Sănătății care își dorește să elaboreze o nouă strategie națională cu niște pași de urmat. Ne-am fi dorit, într-adevăr, cu toții să se facă mai mulți pași”, spune medicul Elena Copaciu pentru Gândul.ro.

Cele mai recente date publicate oficial, arată că 1771 de cadre medicale sunt infectate cu Covid-19, un procent de 13,1 %. Mai exact, 1 din 7 cazuri a fost înregistrat la personal medical.

Despre numărul ridicat al cadrelor medicale infectate cu Covid-19, medicul Elena Copaciu spune că spitalele care sunt de fapt de primă linie în primirea pacienților au fost scăpate din viziune autoritățior, iar consecințele au fost vizibile.

„Strategia inițială a autorităților a avut o breșă importantă în ceea ce privește venirea pacienților nediagnosticați ca urgențe la camera de gardă a unor spitale mari de urgență. Aceste spitale mari de urgență au fost considerate spitale de linia a treia în strategia Covid. Linia întâi fiind spitalele de boli infecțioase care erau și pregătite și au primit echipamente adevcate, dar pacientul ajungea deja confirmat pozitiv. Până la confirmare el se prezenta ca o urgență respiratorie  sau de altă natură la camera de gardă a unui spital mare de urgență, în București sau în țară. Acolo, unde mai târziu au fost definite zonele roșii, echipamentele au venit mai greu pentru că erau linia a treia, iar trainingul pentru personal s-a făcut mai târziu. Iar județele în care au  fost cazurile inițiale mai multe în populație, Suceava și Arad, au fost cele care au fost afectate major”, a mai spus medicul Elena Copaciu.

Se tem medicii să raporteze infecțiile nosocomiale?

Probabil că un grad de reticență există în continuare și vine din teama de litigii. Se poate face plângere penală pe un astfel de document medical și durează procesele acestea ani de zile. Rata de infecții nosocomiale raportată este mult sub media europeană și e greu de crezut  că ne situăm acolo, explică medicul.

În raportul de la Grupul de Comunicare Strategică din 7 mai, cât și pe 17 aprilie, s-a vorbit și despre infecția cu bacteria Clostridium difficile asociată unor decese coronavirus. Cele mai frecvente cazuri cu această bacterie apar în mediul spitalicesc, mai ales în unitățile cu spitalizări prelungite, în special la vârstnici și la persoanele tratate cu antibiotice.  În anul 2018 au intrat în sistemul de supraveghere a infecției cu Clostridiumdifficile (ICD) un număr de 10241 cazuri confirmate, cu 2% mai multe cazuri decât în anul 2017 (10080).

În urmă cu două zile, Horațiu Moldovan, secretar în ministerul Sănătății, a dat de înțeles că bilanțul oficial din România al deceselor Covid-19 nu reflectă realitatatea, întrucât multe dintre persoanele cu comorbidități, diagnosticate și cu coronavirus, erau deja într-o stare atât de gravă din cauza bolilor cronice de care sufereau, astfel că, nu se poate spune cu exactitate dacă au murit din cauza virusului.

În privința asta, medicul Elena Copaciu spune că declarația secretarului de stat nu face altceva decât să creeze și mai mult confuzii în spațiul public.

Personal, nu am înțeles ce a vrut să spună domnul secretar de stat și pe ce informații se bazează cu acestă declarație. Acolo unde nu este un caz confirmat și ai o suspiciune de coronavirus pe baza tabloului clinic al pacientului, poate că da. Dar acolo unde ai un pacient confirmat și o formă clinică ce se încadrează în definițiile de caz pe care le știm nu mai poți spune că pacientul a murit de coronavirus, dar din altă cauză. Formele clinice pe care le dă boala Covid în momentul acesta sunt destul de bine definite ca să nu ai confuzie atunci când pui diagnosticul.. Mulți dintre pacienții la care face referire domnul secretar de stat aveau boli cronice, unii poate erau aproape de stadiul terminal, dar ar mai fi trăit o perioadă, nu știm însă dacă luni sau ani, explică medicul Elena Copaciu.

Deciziile după 15 mai de relaxare sunt riscante pentru cetățeni?

Este foarte greu de spus. Pentru că aceste decizii nu sunt niște decizii medicale și nu țin de sănătate publică mai ales. Sunt niște decizii dictate din rațiuni economice. Atunci trebuie văzut care este calea care să asigure riscurile cele mai mici, mai ales pentru grupele vulnerabile. Am văzut la alte țări care se aflau înaintea noastră din punct de vedere al evoluției epidemiei, relaxări parțiale, în trepte. De exemplu, în Marea Britanie au și publicat etapizarea propusă de Guvern și cred că e un lucru bun deoarece oamenii știu la ce să se aștepte. Și la noi, în momentul în care își definește  strategia Guvernul în funcție de datele care se acumulează, probabil este bine să ni se comunice o intenție în timp, ca să știm exact cum ne calibrăm așteptările. Oamenii au nevoie de previzibilitate mai ales în vremurile acestea. De aceea, cred că dilema autorităților vine și  din faptul că din punct de vedere statistic ne aflăm pe o evoluție constantă a cazurilor de coronavirus, ceea ce statisticienii traduc prin faptul că suntem încă pe perioada de platou, și n-ar putea spune că a început evoluția descendentă, lucru care face și mai greu de fundamentat decizia de relaxare anunțată la 15 mai.