Cosmin Andreica, liderul sindicatului Europol, consideră că polițiștii de frontieră au ajuns să fie țapi ispășitori ai haosului instituțional, general de decizii guvernamentale și de lipsa de putere de anticipare a fluxului consistent de persoane care au ajuns la frontieră pentru a intra în țară, după instituirea stării de alertă pentru limitarea răspândirii noului coronavirus.
Cosmin Andreica, liderul sindicatului Europol, a explicat, într-o intervenție la Gândul Live, motivul nemulțumirilor după evenimentele de la frontieră din acest weekend.
Într-o postare pe Facebook, Sindicatul Europol a reacționat dur, după scandalul izbucnit în Vama Nădlac, acolo unde 30.000 de români au intrat în țară în ultimele 24 de ore și au fost nevoiți să aștepte ore în șir, timp în care i-au înjurat pe oamenii legii și au provocat scandal: „Noi la muncă pentru voi, voi ne înjurați pe noi!”.
„Am fost puțin supărați pentru că, și după perioada de urgență, tot polițiștii au fost de vină pentru faptul că legiuitorul a stabilit niște cuantumuri ale amenzilor foarte mari și până la urmă noi am fost acuzați că am aplicat legea – proastă, așa cum a stabilit și CCR că a fost proastă, dar am fost nevoiți să o aplicăm – și și în acest caz vedem că a fost o măsură cel puțin neinspirată din partea autorităților să deschidă un număr limitat de puncte de trecre a frontierei în condițiile în care trebuia să anticipeze că va exista un astfel de flux de cetățeni români care vor dori să intre în țară și, pe de altă parte, cei care vor să se reîntoarcă la locurile lor de muncă din alte țări. Și în aceste condiții, din nou polițiștii de frontieră au suportat toate consecințele și au fost țapi ispășitori ai degringoladei, ai haosului instituțional care a fost generat, până la urmă, de deciziile guvernanților în acest caz”, explicat Cosmin Andreica, la Gândul Live.
„Din păcate, dialogul social și comunicarea cu autoritățile nu există, încă de dinainte de starea de urgență – și știm foarte clar că și pe perioada stării de urgență, prin ordonanțe de urgență au suspendat orice fel de obligații cu privire la asigurarea transparenței decizionale și mecanismul de dialog social – și vedem și consecințele, pentru că, așa cum ați spus, trebuia să se realizeze niște anticipări cu privire la acest flux și noi am fost nemulțumiți, de asemenea, pentru faptul că polițiștii de frontieră stau câte 12 ore în acele gherete pentru control, de multe ori în 12 ore spunându-mi colegii că nici nu au reușit să ajungă la un grup sanitar pentru satisfacerea nevoilor fiziologice, ce să mai vorbim de pauză, masă și alte asemenea lucruri? Și ei lucrează la capacitate maximă și este o presiune foarte mare pe ei”, a detaliat liderul Sindicatului Europol.
Există și o dispută privind măsurile de verificare a stării de sănătate a oamenilor, a spus Cosmin Andreica, pentru că ridicarea obligației de carantinare obligatorii pentru persoane care vin din afara țării a creat acest val de cetățeni care doresc să se reîntoarcă în țară. „De asemenea, de la controlul care se realiza în aproximativ un minut, controlul de frontieră, acum durata medie e de 10 – 12 minute, și asta pentru că colegii de la Direcția de Sănătate Publică, prin procedurile pe care ei trebuie să le impună celor care trec frontiera generează acest timp foarte mare de așteptare”, a explicat Cosmin Andreica.
România a ieșit din starea de urgență vineri și a intrat în stare de alertă prin Hotărârea nr. 24 din 14 mai a Comitetului Național pentru Situații de Urgență privind aprobarea instituirii stării de alertă la nivel național și a măsurilor de prevenire și control a infecțiilor, în contextul situației epidemiologice generate de virusul SARSCoV-2.
Hotârârea CNSU a fost adoptată după ce Guvernul a aprobat Ordonanța de Urgență a Guvernului pentru modificarea și completarea unor acte normative cu incidență în domeniu managementului situațiilor de urgență și al protecției civile.
Conform hotărârii CNSU, „Se instituie, începând cu data de 15.05.2020, pentru toate persoanele care vin în România din străinătate, măsura carantinării/izolării la locuință împreună cu familia/aparținătorii cu care locuiesc împreună, iar pentru cele care nu au posibilitatea îndeplinirii condițiilor pentru măsura mai sus menționată sau solicită acest lucru pentru a nu își expune familia, se poate opta pentru măsura carantinei instituționalizate, în spații special destinate puse la dispoziție de autorități”.