GÂNDUL LIVE. Etnologul Doina Ișfănoni, despre tradiții și superstiții în ultima zi a anului: Doamnele să poarte pantofi în noaptea dintre ani

Etnologul Doina Ișfănoni a vorbit, la GÂNDUL LIVE, despre tradițiile și superstițiile românilor în ultima zi a anului și prima zi a lui 2021.

„Trebuie să asistăm la moartea Anului, care se închide cu bubuituri. În toată lumea zgomotul e să purifice de cele rele toate mediile în care omul se mișcă și trăiește.

Lăsăm geamurile deschise, ca să iasă răul. Ne ducem animați de intenția de a ne dori un lucru care să ne definească emoțional. Să ne întâlnim cu acea entitate a vieții, Iisus, Dumnezeu, acum sunt Cerurile deschise.

Sunt precepte morale, care nu se devalorizează, ba își sporesc valoarea, ajung să ne dea nouă acea pace sufletească.

E timpul în care omul e invitat să dialogheze cu sufletul său. Am amânat ca să privim casa ca și cuib al vieții. Am primit lecția ce ne-a lipsit.

Am început să apreciem ce înseamnă casa, s-a împrospătat acest cuib al vieții, fiecare încearcă în acest spațiu să aducă binele.

Darul spiritual este cel mai valoros. Deseori vorbim cu o floare, îi spunem spațiului ce bine mă simt aici. Începem să avem acest transfer de simțăminte, iar spațiul devine capabil să-mi dea ce îmi lipsește.

Spunem că sunt locuri în care mă simt bine și nu mă simt bine. Oameni cu care stau alături și alții lângă care ni se golește creierul.

„Dumnezeu m-a ascultat”

Mi-am dat seama că e foarte greu. Am constatat că între latura emoțională, familie și cea profesională, e o lungă concurență. Care întâi?

Am încercat să fac o prioritizare, îți spun drept că nu se poate și am ajuns la un compromis. Ziua o dau nepotului, dar lasă-mi și mie noaptea să mă gândesc la ce vreau. Dumnezeu m-a ascultat. Am puterea să îmi gândesc lucrurile care mă definesc.

Pentru că fac parte din viața mea, atâția ani de studiu, de pasiune, fac cei îmi place, toată această cunoaștere m-au făcut să-mi dau seama că pe undeva dacă gândim cu luciditate vom reuși să facem cu oareșcare strângere de inimă o prioritizare a lucrurilor.

Lumea se raportează tot mai mult la tradiție, la timpul de sărbătoare, care vine și spune: acum e timpul să spui cine ești! Dar îți trebuie un pic de răbdare și cercetare.

De unde ne tragem?

Doamnelor, vă rog să puneți pe masă din toate categoriile de alimente, că este o masă augurală.

Vom pune cărnuri, brânzeturi. Punem și pește. Vom pune toate patiseriile pământului.

Acum mai nou punem și șampanie. Dar să punem și un firicel de vâsc, din moștenirea celtică. Vâscul este creanga de aur.

Cu pupatul la americani, la irlandezi. Să nu uitați să puneți sare, ponderea vieții, în perspectiva anului care vine. Să nu uitați grâul.

Trebuie să avem ceva nou, nu neapărat roșu. Acest nou ne va face să pășim în convingerea că ne-am înnoit.

Trebuie să fim frumoși, spiritual și fizic. Doamnelor, să vă puneți și pantofi, pentru că anul în papuci nu aduce nimic bun.

Să întâmpinăm anul cu pâine și sare. Acestea sunt elementele esențiale ale vieții. Vinul trebuie gustat ca și împărtășania.

Lăsați ușile deschise pentru a avea convingerea că ne-am purificat. Să fiți în contactul cu atmosfera.

Vom avea grijă… Acum vor veni cei mititei, care cu Sorcova, care cu semănatul.

„Să fim veseli, cu inima deschisă”

Vai, de n-ar veni vecina. Nu, nu, nu, noi aducem ghinion. Femeia cu păcatul originar. Noi am ispitit, vezi?

Trebuie să fim veseli, cu inima deschisă. Să fim cu o iubire revărsată, să ne apucăm să facem câte ceva din ce ne definește pe noi ca persoană.

Erau calendele lui ianuarie…romanii spuneau…Senatul mima o ședință, ca să le meargă din plin tot anul. De asemenea, tot în această primă zi a anului se fac daruri, ceva dulce. Ca relațiile să fie sub semnul dulcelui. Să nu gândim rău, să nu spunem vreo vorbă rea! Vom fi niște certăreți, bosumflați tot anul. Ba vom avea și ghinion.

Dacă acum spui o vorbă rea sau dai o palmă unui copil, se va întoarce însutit împotriva ta. Vom face virtual acest lucru, vom felicita nașii.

Sper ca și telespectatorii să înțeleagă că acum vorba contează foarte mult. Dacă avem puterea să-l rostim, atunci să ni-l asumăm”, a spus etnologul la GÂNDUL LIVE.