DOCUMENT. Guvernul a adoptat proiectul de lege privind măsurile în starea de alertă. Ludovic Orban: Am ales soluția pentru a avea deplina legitimitate

Guvernul a adoptat proiectul privind măsurile în starea de alertă și l-a transmis Parlamentului, în cadrul ședinței de luni. Premierul Ludovic Orban a precizat că Executivul a ales varianta elaborării unui proiect de lege pentru prevenirea și combaterea efectelor pandemiei de COVID-19, în urma deciziei CCR care a declarat neconstituțională per ansamblu Ordonanţa de Urgenţă 34/2020.

Membrii Guvernului au adoptat în ședința de luni un proiect de privind unele măsuri pentru prevenirea și combaterea efectelor pandemiei de COVID-19.

Se vor putea face angajări în domeniul medical fără concurs, masca va fi obligatorie în spațiile publice închise, iar preoții pot ține slujbe dacă există distanțare socială. Guvernul a adoptat proiectul de lege privind măsurile de prevenire și combatere a efectelor COVID și l-a transmis Parlametului, potrivit Mediafax.

Proiectul adoptat luni de Guvern, care privește prevenirea și combaterea efectelor epidemiei de COVID-19 după 15, a fost transmis către Parlament pentru dezbatere și aprobare în regim de urgență.

Șeful Cancelariei Primului Ministru, Ionel Dancă, a declarat că în privința activităților economice, vor fi permise activitățile de comercializare a produselor alimentare și băuturilor alcoolice și nealcoolice care nu presupune rămânerea clienților în spații. Este vorba, în acest caz, de activități de tip Drive-in, Room-service sau livrare la clienți.

Tot în domeniul economic, pe perioada stării de alertă se pot suspenda activități de vânzare cu amănuntul și serviciile în centrele comerciale, cu câteva excepții. Astfel, sunt permise activitățile de vânzare a produselor electronice și electrocasnice dacă operatorii economici asigură livrarea acestora la domiciliu.

Dancă a mai spus că este permisă activitatea operatorilor economici din centrele comerciale care au accesul asigurat direct din exteriorul incintei și este întreruptă comunicarea cu restul complexului. Și aici sunt prevăzute câteva excepții, pentru activitățile de tip curățătorie, cabinete stomatologice, optică medicală și altele.

În ceea ce privește domeniul sănătății. Ionel Dancă a spus că se păstrează prevederea privind ocuparea posturile vacante sau temporar vacante, din cadrul Ministerului Sănătății și unităților aflate în subordinea acestui minister, acestea putând fi ocupate de către personal contractual fără organizarea concursului dacă durata angajării nu depășește perioada stării de alertă.

Se instituie obligativitatea purtării măștii de protecție în spații închise, a spus Ionel Dancă. „Se instituie obligativitatea purtării măștii de protecție în spațiile publice închise, spațiile comerciale, mijloace de transport în comun și la locul de muncă. De asemenea, tot în domeniul sanitar, autoritățile pot plafona prețurile la medicamente, vaccinuri, dezinfectanți, insecticide, dispozitive medicale și alte materiale sanitare pe perioada stării de alertă”, a spus șeful Cancelariei Primului Ministru.

În domeniul muncii și protecției sociale, Dancă a precizat că valabilitate a contractelor colective de muncă se prelungește pe perioada stării de alertă, precum și pentru o perioadă de 90 de zile de la încetarea acesteia. Totodată, pentru a asigura organizarea eficientă a activităților de muncă pentru personalul angajat în instituțiile publice centrale și locale, dar și în cadrul companiilor naționale la care capitalul social este deținut integral sau majoritar de stat, care au un număr mai mare de 50 de salariați, se vor organiza programe individualizate de muncă prin care să se asigure existența unui interval de o oră la începerea și la terminarea programului de muncă.

De asemenea, instituțiile și autoritățile publice pot angaja personal fără concurs în funcție de nevoile determinate de prevenirea și combaterea situației care a generat starea de alertă, pe durată determinată de 6 luni.

Ionel Dancă a mai spus că în domeniul transporturilor sunt prevăzute reglementări care permit autorităților impunerea unor măsuri restrictive în ceea ce privește derularea transportului aerian, naval, rutier sau feroviar prin ordin comun al Ministrului Transporturilor și pe baza hotărârii Comitetului Național pentru Situații de Urgență.

În ceea ce privește educația, în perioada stării de alertă, începând cu data intrării în vigoare a proiectului de lege și până la eliminarea restricțiilor, unitățile de învățământ preuniversitar organizează activități din planul de învățământ în mediul online.

„Acolo unde nu este posibil acest lucru, autoritățile au obligația de a asigura resursele educaționale pentru elevii care nu au acces la tehnologie, în conformitate cu instrucțiunile ministrului Educației și Cercetării, în baza hotărârilor Comitetului Național pentru Situații de Urgență (…). Se vor institui măsuri pentru desfășurarea activităților în unitățile de învățământ în scopul finalizării anului școlar 2019 -2020 precum și pentru pregătirea anului școlar 2020-2021, în mod special în ceea ce privește activitățile pentru susținerea examenelor naționale și de certificare a competențelor profesionale, în perioada 2 iulie – 12 iulie 2020”, a spus Ionel Dancă, citat de Mediafax.

În domeniul Tineretului și Sportului, potrivit proiectului privind starea de alertă, sunt reglementate activitățile constând în cantonamente, antrenamente și competiții sportive organizate pe teritoriul României, precum și accesul la bazele sportive.

În domeniul Culturii, prin ordin al ministrului Culturii și al ministrului Sănătății, pe baza hotărârilor Comitetului Național pentru Situații de Urgență, sunt instituite măsurile necesare la nivelul instituțiilor muzeale, al bibliotecilor, librăriilor, cinematografelor, studiourilor de producție de film și al altor instituții de spectacole și sau concerte.

În ceea ce privește culte religioase, potrivit proiectului de lege activitatea acestora se exercită liber cu respectarea regulilor de disciplină sanitară stabilite de autoritățile cu atribuții în domeniu.

În baza proiect de lege care vizează starea de alertă s-a schimbat regimul contravențiilor, astfel încât regimul juridic al contravențiilor este asimilat și pus în acord cu prevederile Ordonanței Guvernului numărul 2/ 2001, contextul în care regimul contravențiilor stabilite în baza Ordonanței 1 / 1999 a fost declarată neconstituțională.

Proiectul de Lege privind unele măsuri pentru prevenirea și combaterea efectelor pandemiei de COVID-19, adoptat și publicat de Guvern:

Proiect de Lege by Gandul.info on Scribd

Declarațiile premierului Ludovic Orban, înaintea ședinței de Guvern:

Este un proiect pe care îl considerăm indispensabil pentru a continua bătălia pentru apărarea sănătății și vieții cetățenilor.

CCR s-a pronunțat asupra unei sesizări depuse de Avocatul Poporului – suntem în sistuația în care am fost lipsiți de pârghiile de a-i feri pe români de riscul răspundirii de Covid-19.

În 15 vom ieși din starea de urgență. Trebuie să avem garanția că vom avea toate instumentele necesare pentru a continua activitatea din ultimele 3 luni.

Această soluție – pentru că e clar că decia CCR ne limitează marja e mișcare și pentru a avea deplina legitimitate pentru a putea menține acele restricții pentru a proteja sănătatea românilor, am decis să elaborăm și să înaintăm acest proiect de lege.

Vreau să îi mulțumesc ministrului Justiției, care a coordonat acest efort de elaborare a proiectului de lege într-un timp foarte scurt, pentru că decizia CCR a apărut în cursul săptămânii trecute și ne-a pus în situația de a putea pregăti într-un ritm extrem de rapid proiectul de lege.

Domnul ministru Vela, să țineți cont de faptul că Avocatul Poporului a sesizat CCR și în privința reglementărilor care afectează starea de alertă și aici trebuie să fim pregătiți, pentru că termenul de judecare la CCR e miercuri, pe 13 mai, și aici trebuie să fim pregătiți cu orice modificare care este necesară pentru a putea da replica legală, constituțională și faptică astfel încât să avem un cadru normativ foarte clar privitoare la activitatea CNSSU și a altor entități în cadrul stării de alertă.”

Marcel Vela : „Suntem pregătiți și joi vă prezentăm formula de abordare.”

Ședința Executivului vine cu câteva zile înainte ca România să iasă din starea de urgență și să intre în starea de alertă, în 15 mai.

Autoritățile responsabile, respectiv Ministerul Afacerilor Interne și Institutul Național de Sănătate Publică, au făcut publice, sâmbătă, măsuri recomandate pentru perioada următoare ieșirii din stare de urgență, de distanțare socială și de igienă, pentru o serie de situații și domenii.

Documentul MAI include o serie de măsuri generale propuse pentru a fi menținute, dar și activitățile pe care le recomandă să fie permise cu sau fără condiții suplimentare. Propunerile MAI se referă la evenimentele publice, la activitatea restaurantelor, a centrelor comerciale, a azilelor pentru bătrâni, dar și la serviciile de sănătate, la desfășurarea cursurile, până la condițiile de carantină și la cele de intrare pe teritoriul național a cetățenilor români și străini.

Setul de măsuri a fost pus în dezbatere publică și o decizie finală va fi luată în cursul acestei săptămâni, după cum a anunțat ministrul Afacerilor Interne, Marcel Vela.

CCR: Decretele prin care Iohannis a declarat starea de urgenţă au fost „cu depăşirea cadrului legal”

Curtea Constituțională a României a explicat, săptămâna trecută, în 6 mai, de ce a declarat neconstituţională întreaga Ordonanţă de Urgenţă 34/2020, judecătorii susținând că decretele prin care Klaus Iohannis a declarat starea de urgenţă au fost „cu depăşirea cadrului legal”. CCR susţine că Parlamentul trebuia să conteste decretul Preşedintelui.

Judecătorii CCR au constatat că în domeniul instituirii stării de urgenţă, autorităţile statului exercită competenţe partajate: Parlamentul are competenţa de legiferare, prin lege organică, a regimului stării de urgenţă, în vreme ce Preşedintele are atribuţia constituţională de a institui starea de urgenţă şi de a pune în executare dispoziţiile legale ale regimului stării de urgenţă, astfel cum acestea au fost stabilite de legiuitor.

„Curtea a observat că modul în care Preşedintele şi-a exercitat atribuţia legală, cu depăşirea cadrului legal, nu este consecinţa vreunui viciu de neconstituţionalitate a actului normativ de reglementare primară în virtutea şi în limitele căruia autoritatea publică era abilitată să acţioneze”, scrie într-un comunicat de presă transmis, miercuri, de CCR.

Judecătorii Curţii Constituţională mai arată că, având în vedere natura juridică a decretului Preşedintelui de act administrativ normativ supus încuviinţării Parlamentului, forul legiuitor avea obligaţia de a-l supune controlului parlamentar, iar prin hotărârea adoptată să sancţioneze exercitarea ultra vires a competenţelor legale de către Preşedintele României, doar o atare hotărâre fiind susceptibilă de contestare la Curtea Constituţională.