Managerul spitalului ”Marius Nasta”, despre efectele COVID-19 pe termen lung: „Sechelele pulmonare sunt prezente la o mare parte din pacienții vindecați”. Ce spune despre bacteriile intraspitalicești (EXCLUSIV / VIDEO)

Beatrice Mahler, managerul Institutului ”Marius Nasta”, explică, într-un interviu pentru GÂNDUL, motivele pentru care unii pacienții prezintă simptome specifice COVID-19, chiar și după ce au trecut prin boală. Medicul pneumolog atrage atenția că leziunile produse la nivel pulmonar sunt variate, iar sechelelor pulmonare le sunt asociate alte simptome prcum oboseala cronică, disfuncția renală, dar și miocarditele. Totodată, medicul a vorbit și despre situația de la ATI, dar și despre infecțiile nosocomiale care reprezintă „o realitate a spitalelor românești”.

Efectele COVID-19 pe termen lung

Sechelele sunt prezente la o mare parte din pacienți, din păcate, și sechelele respiratorii sunt unele dintre cele mai impactante pe calitatea vieții. Leziunile pe care le produce la nivel pulmonar sunt extrem de variate și pentru unii pacienți înseamnă pierdere semnificativă a funcției pulmonare. La aceste sechele pulmonare se asociază alte simptome, precum oboseala cronică sau oboaseala pe care pacientul o resimte la activitățile curente pe care le făcea înainte, afectarea cordului  cu tulburări de risc, cu miocardite, o disfuncție renală care există la acești pacienți. Paleta de afectare pe care o oferă această boală, chiar și după ce ea este vindecată sau negativată este extrem de mare, explică Betrice Mahler pentru GÂNDUL.

Efectele vaccinului pe termen lung

„Dacă ne referim la vaccin și efectele lui pe termen lung trebuie să pornim explicația de la modul în care acea particulă de informație ARN Mesager care este existentă în vaccin produce la nivelul organismului nostru efecte. Acea particulă de ARN Mesager este captată la nivel celular de ribozon, este preluată informația din vaccin, iar ulterior produs vaccinului în sine este distrus de organism. Acea particulă nu intră la nivel nucleului, nu poate să modifice structura genetică a structurei și preia doar la nivelul unor organite din celulă informația genetică care ajută la sinteza ulterioară a acestor anticorpi.De asemenea, există o altă particularitate care diferențiază infecția de administrarea vaccinului, vaccinul permite formarea unor anticorpi împotriva acelei proteine Spike și practic în momentul în care suntem vaccinați anticorpii vor capta proteina Spike a virusului și nu vor permite ca ea să intre în celulă și să reinfecteze organismul”, a spus medicul Mahler.

„Pacienții care sunt acum acolo au forme foarte severe”

Sunt câteva locuri libere la Terapie Intensivă, însă pacienții care sunt acum acolo au forme foarte severe. Acest lucru creează suspiciunea că sunt mulți pacienți care sunt diagnosticați sau simptomatici  acasă și ajung la spital în momentul în care nu mai pot să respire, mai explică medicul Beatrice Mahler.

Infecțiile nosocomiale, o realitate a spitalelor românești

„Infecțiile nosocomiale sunt o realitate a spitalelor românești. Infecția nosocomială și infecția asociată asistenței medicale este o realitate a spitalelor românești. Mai ales într-o secție în care numărul de pacienți care vin și ocupă paturile este foarte mare și practic nu îți oferă timpul necesar pentru procedurile de dezinfecție obligatorii care trebuie făcute. Acest lucru este mai sensibil la nivelul secțiilor de terapie intensivă. Și mai avem o infecție nosocomială sau infecția asociată asistenței medicale care este infecția covid, care este un risc pentru pacientul cronic chair dacă el este testat la momentul internării. Știm că pozitivarea se face până la șapte zile de la momentul internării și el să vină cu o infecție contactată în comunitate, dar care poate fi transmisă pe parcursul spitalizării. Există un risc, suntem tot timpul atenți la pacienții pe care îi avem, îi supraveghem, în testăm la orice modificare de simptomatologie, dar acest risc există”, spune medicul Beatrice Mahler, managerul Institului ”Marius Nasta” din București.