Naţiunile se confruntă cu un „război” împotriva coronavirusului şi trebuie să se mobilizeze în acest sens, afirmă Mario Draghi, fost preşedinte al Băncii Centrale Europene (BCE), avertizând că nivelul datoriilor publice va creşte şi vor fi necesare anulări ale datoriilor din mediul privat.
„Epidemia de coronavirus este o tragedie umană (…). Multe persoane se tem pentru vieţile lor sau îi plâng pe cei dragi. Măsurile luate de guverne pentru a evita suprasolicitarea sistemelor medicale sunt curajoase şi necesare. Trebuie susţinute. Dar aceste măsuri aduc şi costuri economice enorme şi inevitabile”, afirmă Mario Draghi într-un editorial publicat în cotidianul Financial Times.
„În timp ce unele persoane se tem să nu îşi piardă viaţa, numeroase altele se tem de pierderea mijloacelor de trai. Zi de zi, informaţiile despre starea economiei se înrăutăţesc. Companiile se confruntă cu pierderea veniturilor. Multe reduc deja personalul prin disponibilizări. O recesiune profundă este inevitabilă”, precizează Mario Draghi, subliniind că actuala provocare este a se evita ca recesiunea să se transforme în depresiune economică prelungită.
„Este clar deja că reacţia trebuie să conţină o majorare semnificativă a datoriilor publice. Pierderile de venituri din sectorul privat – şi datoriile contractate pentru acoperirea golurilor – vor trebui să fie absorbite ulterior, complet ori parţial, prin bilanţurile contabile ale guvernelor. Nivelurile mult mai mari ale datoriilor publice vor deveni o caracteristică permanentă a economiilor noastre şi vor fi însoţite de anularea datoriilor private”, a subliniat Mario Draghi, fost preşedinte al Băncii Centrale Europene, subliniind că este „rolul statului să adapteze bilanţurile economice pentru protejarea cetăţenilor şi a economiei de şocurile de care nu este responsabil sectorul privat şi pe care nu le poate absorbi”.
„Întrebarea-cheie nu este dacă, ci cum poate adapta statul bugetul pentru binele tuturor. Prioritatea nu trebuie să fie doar oferirea unui venit de bază celor care îşi pierd locurile de muncă. În primul rând, trebuie să ferim oamenii să îşi piardă locurile de muncă. Dacă nu facem acest lucru, vom ieşi din această criză cu o rată ocupaţională şi a capacităţilor la nivel scăzut în mod permanent, în contextul în care familiile şi companiile depun eforturi pentru remedierea şi reconstruirea propriilor active”, atrage atenţia fostul preşedinte al BCE, pledând pentru subvenţii de susţinere a locurilor de muncă, facilităţi fiscale şi alimentarea cu lichidităţi.
„Confruntaţi cu circumstanţe fără precedent, o schimbare de gândire este necesară în această criză, ca şi cum am fi într-o perioadă de război. Şocul cu care ne confruntăm nu este ciclic. Pierderea veniturilor nu este din vina celor care au de suferit din această cauză. Costurile ezitărilor ar putea fi ireversibile. Amintirea suferinţelor europenilor în anii 1920 este suficientă ca exemplu de precauţie. Viteza deteriorării bilanţurilor contabile în mediul privat – generată de o oprire a activităţilor economice care este atât inevitabilă cât şi dezirabilă – trebuie urmată de o viteză egală în mobilizarea instrumentelor bugetare guvernamentale, de mobilizarea băncilor şi, ca europeni, de susţinerea reciprocă în atingerea a ceea ce în mod evident este o cauză comună”, concluzionează Mario Draghi.