Irina Bădescu, o tânără de 24 de ani, s-a infectat cu noul coronavirus în urmă cu câteva săptămâni. Deși a purtat mască tot timpul, fata a contactat virusul și a ajuns la spital. Plimbată între spitalele din Sinaia și Câmpină, Irina a ieșit pozitiv la testul pentru coronavirus și a fost spitalizată timp de 10 zile. Acolo tânără s-a confruntat cu incertitudinea zilei de mâine, indiferența cadrelor medicale și a asistat la decesul unei paciente care era internată cu ea în același salon: „A fost traumatizant să văd un mort lângă mine pe patul din spital. Eram la capătul puterilor din cauza insomniei”, povestește fata pentru GÂNDUL.RO.
Irina Bădescu a mers cu un proiect la Bacău și a fost nevoită să circule cu trenul. Nu știe însă dacă virusul l-a luat din tren: „În tren peste jumătate din pasageri nu purtau mască, și cei care o purtau nu o purtau corepunzător”, spune tânăra.
Totul a început cu durerile musculare, amețeală la care ulterior s-a adăugat febra.
Urmam și un tratament și am confundat toate aceste simptome cu efectele medicației. A intervenit și febra și atunci am realizat că am COVID-19. Atunci eram la Sinaia, acasă, și am mers la urgențe unde mi s-a zis să merg la Câmpina deoarece acolo este spital suport COVID-19. Tatăl meu a mers cu mine la Câmpina cu mașina și acolo mi-au că de fapt trebuie să merg la Sinaia că ei internează doar pacienții cu COVID-19, nu îi testează”, povestește Irina pentru GÂNDUL.RO.
Întoarsă la Sinaia, Irinei i s-a făcut testul COVID-19 și o radiografie la plămâni unde i s-a găsit o pată la nivelul plămânilor. După câteva ore, a fost externată și a primit o rețetă pe bază de paracetamol.
Tânără s-a izolat cu familia, a sunat la DSP potrivit protocolului și a anunțat toate persoanele cu care a intrat în contact că are coronavirus.
Imediat, Irina a ajuns din nou la spitalul din Câmpină deoarece avea nevoie de tratament. Prima dată i s-a spus că nu sunt locuri la Câmpina și să meargă la Breaza. În cele din urmă, tânăra s-a internat la Câmpina.
Mi s-a reptat radiografia, mi-au făcut niște teste de sânge și m-au băgat într-o rezervă de la etajul 1 după două ore. Acolo era o bătrână conectată la oxigen care era în stare foarte gravă. A fost un șoc puternic când femeia murit cu mine în salon. E o traumă să vezi un om mort lângă tine pe patul de spital. După aceea, o asistentă a venit să mă mute. Am ajuns două etaje mai jos, pe secția care era aproape goală, deși inițial au zis că nu au locuri. Acolo asistentele au fost foarte drăguțe, mă sunau și mă întrebau cum mă simt. A urmat un alt test COVID la jumătatea șederii mele în spital care a ieșit tot pozitiv”, mărturisește tânăra.
Foto: Micul dejun într-una din zile pe care Irina l-a primit în spital
În cea de-a zecea zi de la internare, Irina a fost externată, însă fără să i se refacă testul COVID-19.S-a întors acasă și a mai rămas 10 zile în izolare după care a mers să se testeze contracost să vadă dacă s-a negativizat.
„Eu am simțit virusul ca o pneumonie. Nu l-aș compara cu o răceală. Simțeam o greutate în a respira. Eu am fost foarte anxioasă și nu reușeam să disting dintre ce a mai rămas din boală și anxietate. Am în continuare dificultăți de respirație la efort, pe care nu le aveam înainte. Mi-a luat în jur de două săptămâni să-mi simt iar corpul și să mă pun pe picioare. Era o incetitudine, doctorul venea rar, nimeni nu-mi spunea nimic .Eram la capătul puterilor din cauza insomniei și anxietății cronice de care sufăr”, spune Irina Bădescu.
Din tot ce-a trăit și simțit pe propria piele, Irina și-a dat seama că tocmai asta îi lipsește sistemului sanitar: grija pentru sănătatea psihică a pacienților.
„Cred că ne lipsește mult empatia. Ai mei au fost izolați, nu a avut nimeni cine să-i ajute cu cumpăturile, cu mâncare. Nimeni nu este imun la COVID-19. Cu toții o să-l facem sub o formă sau alta. Și tinerii pot face foarte ușor forme grave ale virusului, mai ales datorită factorilor psihologici și pentru faptul că merg destul de târziu la medic”, spune Irina Bădescu.