Mărturiile emoționante ale salvatorilor de pe Ambulanță care petrec ore în șir îmbrăcați în combinezoane: „Unii pacienți ne spun că mor. Imaginea cu femeia întinsă pe pat care se chinuia să respire m-a șocat” (VIDEO/REPORTAJ)

În lupta cu COVID-19 s-a mobilizat o armată întreagă. Extrem de tăcută și harnică această armată își face simțită prezența în sufletele oamenilor. Personalul medical de pe ambulanță e cel care simte pulsul fiecărei zi în lupta cu acest necruțător virus. În spatele măștilor și al combinezoanelor, angajații SABIF (Serviciul de Ambulanță București – Ilfov) parcurg kilometri întregi lucrând câte 12 ore pe zi pentru a fi aproape de pacienții care au cea mai mare urgență.

Telefonul sună continuu, iar protocoalele măresc timpul de așteptare

La dispeceratul de la Ambulanță București-Ilfov telefonul sună 24 din 24. Pe lângă urgențele la care cadrele medicale interveneau de obicei, au apărut cazurile de coronavirus.Aproape în fiecare moment o ambulanță pleacă din bază. Zeci de combienzoane schimbate, măști, trei perechi de mănuși pentru un singur caz, nebulizarea ambulanțelor și dezechiparea care trebuie făcută cu precizie. Toate măresc timpul de așteptare pentru fiecare pacient: „Se muncește mult și foarte mult”, ne spune Alis Grasu, managerul SABIF, iar numărul solicitărilor în ultimele luni a crescut foarte mult.

O creștere cu 29% a solicitărilor în noiembrie

Dacă comparăm doar primele 15 zile din luna noiembrie cu aceeași perioadă a lunii octombrie avem o creștere cu 29% a numărului de solicitări, care și așa erau mult mai mari decât într-o perioadă normală, fără pandemie. Numărul solicitărilor pentru consult și testare este destul de mare. În această perioadă ele au crescut cu 61,15% față de aceeași perioadă a lunii octombrie. Doar un weekend și cifrele vorbesc de la sine. De vineri seara până luni de dimineață la ora 07:00 s-au înregistrat la Serviciul de Ambulanță și s-au efectuat un număr de 4.747 de solicitări. Dintre acestea, urgența de cod roșu și galben a reprezentat 36%. Cele mai numeroase fiind aceste consultații cu testare. Încă de la 1 noiembrie am primit sprijin de la Primăria Capitalei prin Asociația Spitalelor din București. Ne-au fost repartizați 20 de asistenți și 20 de medici care lucrează în program de 12 ore” ne spune managerul Ambulanței București-Ilfov, Alis Grasu.

ACTUALITATE Vasile Bănescu omagiază martirii Revoluției, în contextul situației actuale: „România subminată educațional, în rânjetele populismului trădător”

18:04

ACTUALITATE Victor Ponta: „Angajații ROMÂNI de la Mar-a-Lago sunt cei mai buni ambasadori ai noștri”

18:00

Cum se procedează la un pacient COVID-19

Echipajul format din Daniel Mocanu, asistent medical, și Șerban, ambulanției, se pregătesc de o nouă plecare la un caz suspect de COVID. Au intrat în tură la 7 dimineața. Coronavirus nu i-a ignorat nici pe angajații SABIF. În continuare, Daniel are colegi care sunt infectați cu virusul. Sentimentul fricii că se poate infecta nu l-a părăsit nici pe el: „O zi este foarte încărcată având în vedere numărul de solicitări crescute în zilele acestea, cât și riscul la care ne expunem având în vedere pandemia.Din păcate aveam colegi infectați cu noul coronavirus și ne străduim să fie cât mai puțini”.

Două măști, trei perechi de mănuși și combinezonul în care poți între 6 și 12 ore

Primul pas înainte de a pleca spre un caz suspect sau confirmat cu COVID-19 este echiparea. Durează în jur de două minute pentru cei care sunt deja familiarizați cu întregul procesul: „Trebuie să respectăm toți pașii cu strictețe. Nu e un proces complicat, dar este unul delicat. Și bineînțeles cel mai important este partea de dezechipare, acolo riscul de contaminare este cel mare. La fiecare caz acest echipament se schimbă”, ne spune Daniel Mocanu.

Dniel începe cu masca FFP2 și o primă pereche de mănuși de examinare. Urmează botoșii trași pe deasupra bocancilor strânși cu șireturi, combinezonul alb unde la nivelul manșetei îi face o mică gaură, astfel încât mâneca să nu se ridice.

După combinezon se pune o a doua pereche de mănuși, pentru protecție. Pentru a ridica gradul de protecție urmează a treia pereche de mănuși. Daniel își închide combinezonul, îi trage gluga și peste masca FFP2 mai pune o altă mască. Ultimul pas este viziera, cea care le oferă protecție și la nivelul ochilor.

Foto: Daniel Mocanu, asistent medical SABIF

Programul la Serviciul de Ambulanță este de 12 ore, ture de zi și ture de noapte.

„Cu acest număr de recoltări există posibilitatea să suplimentăm orele, adică să stăm puțin peste program. Bineînțeles, tocmai pentru a degaja numărul de cazuri și pentru a reuși să facem cât mai multe solicitări. Avem peste 10 cazuri cu suspect de coronavirus sau suspecți de coronavirus care se transportă către spital. Pe lângă aceste cazuri se numără și cazurile de recoltări, solicitările pe care oamenii le fac la serviciul de ambulanță la care noi mergem”, spune Daniel Mocanu.

În curtea am găsit-o și pe Alexandra Cătălina. Colegii îi spun Alexa. Înainte să fie angajată ca asistent medical la SABIF, a fost voluntar timp de patru ani de zile. Munca de voluntar a convins-o și a devenit asistent medical pe ambulanță, după 17 ani în care a lucrat în televiziune: „Asta am simțit că mi se potrivește”, ne spune Alexa.

Foto: Alexandra Cătălina, asistent medical SABIF

Stresul de a nu se infecta cu COVID

În spatele combinezoanelor și a măștilor sunt oameni. Oameni care trăiesc cu teama să nu se infecteze și să ducă virusul.

În realitate niciodată nu știm unde merge și ce găsim acolo. Stai și cu stresul că niciodată nu știi ce aduci acasă. Noi ne protejăm, însă există gândul acela >. Una este când știi că mergi la un caz COVID pozitiv și te îmbraci corespunzător, însă în momentul în care mergi la o altă tipologie, au risc și mai mare pentru că poți pierde din vedere unele măsuri de siguranță.Toți trăim cu stresul că nu știi ce aduci acasă”, spune Alexa, asistent medical SABIF.

„Sunt și situațiile în care ne spun că simt că mor. Și noi mai – mă rog, nu pot să spun că glumim, dar în general tendința este să încerci să-i mobilizezi. Și atunci: “Nu mori acum!”, “Avem treabă, haide!”. Adică încerci să-i induci motivul să se forțeze un pic ca să ajungă în locul unde se paote face mai bine”, mărturisește Alexa.

Colegii săi au avut și misiunea de a prelua pacienți cu forme severe de COVID-19. „Îmi povesteau de oameni tineri fără alte boli cu saturiție extrem de proastă. La care afectarea pulmonară era extrem de proastă”.

Cel mai recent caz care i-a rămas viu în minte este cel al unei bătrâne care locuia doar cu soțul. Imaginea cu femeia roșie la față întinsă în pat care se chinuia să respire i-a rămas multe zile în minte.

În contextul ăsta COVID am întâlnit o femeie, undeva la vreo 70 și ceva de ani, deci totuși nu foarte bătrână, pe care am găsit-o în pat. Erau doar ea și soțul, nu aveau pe altcineva. Am găsit-o în pat, stând pe burtă, gâfâind, acea respirație scurtată specifică COVID. Cu o saturație foarte proastă, o saturație de 72%. Soțul îmi explica că ar fi încercat să o îmbrace, dar nu reușea. Ea nu reușea să se mobilizeze. Nu reușise să-i pună nici măcar chiloții pe dumneaei. Nu reușea să stea în picioare, nu putea să facă absolut nimic.Și toată forța ființei ei era direcționată la a încerca să respire. A fost șocant pentru mine”, spune asistenta medicală.

Întoarcerea la baza SABIF

În timp ce unele ambulanțe își pornesc sirena și pleacă la prima urgență solicitată, în spatele bazei alte ambulanțe se întorc. Aici mașina urmează să fie nebulizată cu aerosoli uscați. Personalul medical intră într-un cort de triaj special amenajat pentru dezechipare, după ce o femeie în combinezon le pulverizează echipamentul cu soluții de dezinfectare: de sus până jos pe ambele părți ale combinezonului. Urmează dezechiparea conform protocolului. Tot echipamentul se dă jos cu atenție, apoi este rulat și aruncat într-un sac de plastic galben.

Foto: Dezechiparea la sediul SABIF

La dispecerat telefonul sună continuu

Operatoarele de la etajul al doilea  primesc solicitări încontinuu. În pandemie a fost înființat în sediul SABIF un departament dedicat COVID. Cornelia, operatoare la serviciul de ambulanță tocmai a preluat un caz: „Ați făcut o solicitare pentru o testare COVID-19. Pentru cine și ce vârsta are? Ce simptome are? A făcut febră? Dureri abdominale a avut? Mai e cineva cu coronavirus în familie? O să vină o ambulanță să vă testeze. Bine, doamnă, o să vină o ambulanță să vă testeze, da? Nu astăzi, poate la noapte. Să eliberăm echipaje, pentru că sunt foarte mulți pacienți care doresc testare, da?”.

Consulțiile cu recoltare aveau timp de așteptare chiar 72 de ore

„Înscriem suplimentar de la 1 noiembrie 20 de echipaje pentru recoltare. Avem și noi 10 echipaje dedicate operațiunii de consult și recoltare. Sunt asistenți debutanți și ambulanției care au fost selectați pe procedura stării de alertă. Am avut 115 posturi repartizate, în cea mai mare parte au fost ocupate prin procedura de selecție a dosarelor, însă vom continua această procedură până le vom ocupa pe toate. Dacă la un moment dat la aceste consultații cu recoltare aveam timp mari de așteptare, chiar peste 72 de ore, astăzi suntem undeva în limita a 24, maxim 30 de ore de așteptare la testare. Prioritatea absolută e urgența de cod roșu, cod galben, acele situații în care viața este pusă în pericol”, mai spune managerul SABIF, Alis Grosu.

Autor

Ina Stoica

Este absolventă a Facultății de Litere-Limbi și Literaturi Străine din București. Are un masterat în domeniul jurnalismului și cel al comunicării obținut în urma studiilor urmate la FJSC și ... vezi toate articolele