Medic român specialist în ATI, după experiența din Italia, zdruncinată de COVID-19: A implementat în România tot ce a învățat în peninsulă, iar secția lui are una dintre cele mai mari rate de supraviețuire

Un medic specialist ATI, care lucrează la Spitalul de Pneumoftiziologie din Cluj, unde sunt tratați încă din martie pacienți bolnavi de COVID-19, a fost plecat în Italia, decimată de coronavirus, unde a lucrat voluntar în regiunea Lombardia. După întoarcerea în țară a încercat să aplice tot ce a învățat în Peninsulă și astfel secția pe care lucrează a ajuns să aibă una dintre cele mai mari rate de supraviețuire din țară – 80%, în condițiile în care la nivel național este sub 50%.

Doctorul Marius Bărbat s-a implicat în tratarea cazurilor COVID-19 încă din primăvară și s-a oferit voluntar pentru a pleca în Italia, care la acea vreme era grav zdruncinată de cumplitul virus, potrivit g4media.ro.

Cum s-a hotărât medicul român să plece voluntar în Italia, în plină pandemie

„Era luna martie și vedeam că toată lumea are multe păreri, dar nimeni nu știa exact ce se întâmplă. Decât să speculez ce și cum să facem, am zis că cel mai potrivit este să merg chiar acolo. În felul acesta vom fi mai pregătiți. Am zburat cu un avion cargo și-am ajuns în Lecco, la un spital regional. Lecco e în Lombardia, era o criză profundă atunci”, a povestit medicul.

Medicul Marius Bărbat a povestit despre experiența pe care a avut-o în spitalul din Italia unde a lucrat drept voluntar pentru a-i ajuta pe medicii de acolo în lupta împotriva pandemiei, în contextul în care zeci de pacienți se aflau în stare gravă și mulți dintre ei decedau înainte de a ajunge în unitatea medicală.

„Mulți pacienți mureau până să ajungă la tratament!”

„E înfiorător, dar realitatea era oarecum contrară a ceea ce se vedea. Nu existau crize isterice, perioade isterice, ci moartea era văzută ca ceva firesc, un lucru deja acceptat atunci de toată lumea. Era luna aprilie. Veneau câte 80 de ambulanțe noaptea, iar mulți pacienți mureau până să ajungă la tratament. Ei, dacă apucau să ajungă în spital, puteau avea o șansă, dar mulți nu apucau și mureau deja pe drum. În Lecco este un spital regional cu 800 de oameni, unde se făceau transplanturi hepatice, renale, dar totul s-a sistat odată cu criza Covid. Și toată lumea trata Covid. Circuite? Nu erau. Erau două secții de ATI care erau dublate cu număr de paturi, câte 20 fiecare, și două secții de subterapie intensivă non-invazivă, unde erau ventilați oamenii. Eu lucram pe ATI cu un medic anestezist neurolog și cu un chirurg radio-toracic și încercam să-i salvăm pe fiecare, dar asta nu se face de pe o zi pe alta, e ceva de foarte lungă durată. De aici și imaginile acelea cu spitalele supraaglomerate. Erau și situații cu pacienți ventilați de foarte mult timp, cu oxigen 100% primit și atunci veneau cei din familie și cereau ca aceștia să fie deconectați de la aparate”, a mai relatat acesta.

Medicul a făcut câteva precizări și despre informația care circula la acea vreme – specialiștii care ajungeau în stuația în care trebuiau să aleagă între un pacient tânăr și unul în vârstă în condițiile în care la ATI nu mai erau paturi.

Adevărul despre secțiile de ATI: Medicii nu alegeau pe cine să salveze dintre un tânăr și o persoană în vârstă

Eu nu am prins așa ceva, medicii, nicicunul din lumea asta, nu poate face asta. Dacă o face, sigur nu mai pune capul pe pernă, că nu are cum. În schimb, erau pacienți care refuzau să mai fie intubați. Oameni în vârstă care aveau nevoie de oxigen, dar refuzau. «Am 93 de ani, vă rog eu să mă scutiți că nu are sens, consider că nu are sens», spunea un domn. Sunt și alte cazuri. De obicei asta se întâmpla, nu mai doreau să ajungă să fie intubați”, a punctat acesta.

De asemenea, acesta a povestit și despre eforturile supraomenești pe care le făceau unii medici de la Roma, unde mai întâi a fost infectat personalul medical. Acesta a povestit cum cadre medicale de diferite specializări erau nevotie să facă proceduri care nu țineau de „încadrarea lor” – „un medic de recuperare de balneofizioterapie, care a intubat 180 de persoane”.

„Și o viață dacă salvezi e ceva”

„Toți la comun pentru o cauză comună. Și o viață dacă salvezi e ceva. Și erau sleiți de puteri, dormeau pe unde apucau, dacă dormeau. Fantastic!”, a declarat acesta.

Experiența pe care a cumulat-o în Italia s-a dovedit a fi esențială și vitală la Spitalul de Pneumoftiziologie din Cluj unde doctorul Bărbat a implementat mai multe scheme terapeutice, printre care și tratamentul cu Oxid Nitric (monoxid de azot). Aceasta a fost folosită pentru prima dată în cazul unui pacient tânăr, internat pe ATI, care a fost intubat timp de 37 de zile. Ulterior, acesta a fost externat și și-a continuat recuperarea acasă iar de curând a revenit la control pe propriile picioare.

„Războiul” de la ATI: „Să dăm pe cineva jos de pe ventilator? Nu există așa ceva”

„Am fost puși în situația asta când am fost nevoiți să transferăm de la Cluj la Oradea. De la mine au plecat doi pacienți la Oradea. Dar n-am renunțat la ei, i-am ținut într-un balon cu oxigen până a venit elicopterul. Am mai avut pacienți pe secție a căror stare s-a degradat extrem de rapid. I-am intubat, am sunat la centrul de comandă, au trimis transport și s-au făcut transferuri la Târgu Mureș la Terapie Intensivă, la Alba Iulia la Terapie. Să dăm pe cineva jos de pe ventilator? Nu există așa ceva, nu suntem Dumnezei. Toată lumea are dreptul la viață”, a mai explicat doctorul Bărbat.

Cum afectează coronavirusul organismul uman: „Sunt mulți care rămân cu sechele”

„Fiziologic nu este o boală normală. Tot mai aud oameni care o compară cu gripa. Gripa produce o inflamație, inflamația produce febră, tuse, suprainfecție bacteriană, după care trece. Aici, când virusul intră în pneumocit, rupe celula. Și pe următoarea și pe următoarea. Corpul începe să curețe rămășițele și trebuie s-o facă pe undeva, renal, hepatic. Se blochează rinichiul, ficatul. Virusul acesta nu iese frumos din celulă și infectează alta, el iese și rupe tot, ca să înțelegeți. Din motivul acesta sunt mulți care rămân cu sechele. Unii plămâni afectați de Covid arată ca a unui om care a lucrat 40 de ani în mină sau care a fumat 50 de ani, chiar dacă n-a fumat niciodată și n-a lucrat în mină”, a mai explicat specialistul de cum afectează coronavirusul organismul uman.

La Spitalul de Pneumoftiziologie din Cluj există doar 60 de locuri și 5 paturi pe secția de Anestezie și Terapie Intensivă (ATI), însă datorită eforturilor surpaomenești pe care le fac medicii, până în prezent au fost tratați pe secția de Terapie Intensivă peste 90 de pacienți, majoritatea dintre aceștia supraviețuind bolii.