NEAȘTEPTAT. Un nou studiu dă peste cap tot ce știam despre coronavirus! Ar fi apărut în sudul Chinei. Care sunt explicațiile specialiștilor – VIDEO

Într-un studiu de specialitate se susține faptul că noul coronavirus ar fi apărut în intervalul septembrie – decembrie 2019, iar potrivit unui genetician există o probabilitate foarte mare ca acesta să fi apărut de fapt în sudul Chinei, nu în Wuhan.

Primul focar al coronavirusului ar fi avut loc mai la sud de orașul central chinez Wuhan încă din septembrie, potrivit unei echipe de oameni de știință conduși de Universitatea din Cambridge, relatează South China Morning Post.

Cercetătorii care investighează originea virusului au analizat un număr mare de tulpini din întreaga lume și au calculat că focarul inițial a avut loc în intervalul 13 septembrie – 7 decembrie.

JUSTIȚIE Fostul lider al grupării Sportivilor, unul dintre cei mai periculoși infractori, a fost EXTRĂDAT din Italia și este încarcerat în Penitenciarul Rahova

00:39

ÎN OPOZIȚIE Rectorul SNSPA, Remus Pricopie: „Este bine că USR nu a intrat la guvernare. Asta era o altă idee total greșită ca toți să aibă un singur candidat”

00:17

„Virusul s-ar fi mutat în forma sa finală, care poate acționa asupra omului, cu luni în urmă”

„Virusul s-ar fi mutat în forma sa finală, care poate acționa asupra omului, cu luni în urmă, dar a rămas în organismul unui liliac sau al unui alt animal sau chiar al unui om timp de câteva luni, fără a infecta alți indivizi”, a declarat joi, medicul genetician al Universității din Cambridge, Peter Forster.

„Apoi, a început să se răspândească între oameni între 13 septembrie și 7 decembrie, generând rețeaua pe care o prezentăm în revista Proceedings of the National Academy of Sciences [PNAS]”, a mai specificat specialistul.

Echipa a analizat tulpinile folosind o rețea filogenetică – un algoritm matematic care poate cartografia mișcarea globală a organismelor prin mutația genelor lor.

Aceștia încă încercau să localizeze pacientul zero și sperau că vor primi ajutor din partea oamenilor de știință din China, dar unele semne timpurii îi îndemnau să cerceteze zonele din sudul Wuhanului, unde au fost raportate pentru prima dată infecții cu coronavirus.

„Ceea ce reconstruim în rețea este prima răspândire semnificativă între oameni”, a specificat Peter Forster.

Echipa de la Cambridge a devenit cunoscută recent cu o lucrare despre istoria evolutivă a virusului. În studiul publicat în PNAS în această lună, s-a constatat că majoritatea tulpinilor prelevate în Statele Unite și Australia erau mai aproape genetic de virusul purtat de liliac decât tulpinile prelevate de la pacienții din Asia de Est, iar tipul european principal de virus era un descendent al variantei est-asiatice.

În noul lor studiu, Peter Forster și colegii săi din mai multe institute, inclusiv Institutul de genetică criminalistică din Munster, Germania, au extins baza de date pentru a include 1.001 secvențe complete de genom de înaltă calitate, făcute publice de oamenii de știință de pe tot globul.

Analiza mutațiilor, cheia pentru descoperirea adevăratului epicentru

Cu cât sunt analizate mai multe tulpini, cu atât mai bine s-ar putea constata care este punctul din care virusul s-a răspândit la nivel global. Prin analizarea mutațiilor, oamenii de știință ar putea identifica momentul în care o persoană a fost infectată cu cea mai apropiată formă a virusuui față de cea pe care o purta liliacul.

Sars-CoV-2, virusul care provoacă Covid-19, provine de la lilieci. S-a descoperit că noul coronavirus are 96% din gene identice cu cel al unui coronavirus izolat de oamenii de știință chinezi de la excremente de lilieci din provincia sud-vestică Yunnan în 2013.

Dar au existat sute de mutații între Sars-CoV-2 și ceal din Yunnan, iar un coronavirus are o mutație pe lună. Prin urmare, unii oameni de știință au bănuit că virusul s-ar fi răspândit la animalele gazdă și la oameni de ani buni astfel încât în prezent a evoluat într-o formă care se poate transmite și la oameni și care se răspândește rapid.

Primul focar ar putea fi un eveniment recent care implică momentul în care ultimele mutații pe care le-a suferit au transformat virusul dintr-o tulpina inofensivă la patogenul mortal, potrivit echipei Cambridge.

Pe ce se bazează studiul

Cercetătorii au creat o analiză de reţea, folosind peste 1.000 de genomuri de coronavirus. Aceasta include data infectării pacienţilor şi „tipul” de virus cu care a fost infectată persoana respectivă.

Există trei tipuri de virus – A, B şi C.

Tipul A

Tipul A este cel mai apropiat de coronavirusul descoperit la lilieci şi ar fi genomul de origine al virusului uman. Acest tip a fost descoperit la chinezi şi la americani, şi prezintă versiuni cu mutaţii la pacienţi din Australia şi Statele Unite. Totuși, tipul A nu a fost descoperit la majoritatea cazurilor din Wuhan, oraşul din China în care s-a descoperit pentru prima dată covid-19.

Tipul B

În schimb, la Wuhan, majoritatea persoanelor sunt infectate cu virus de tip B. Cercetătorii sugerează că a avut loc un „eveniment fondator” în privinţa tipului B la Wuhan, relatează Newsweek.

Tipul C

Tipul C – „fiica” tipului B – a fost identificat la primele cazuri în Europa, dar şi în Coreea de Sud, Singapore şi Hong Kong – însă pare absent în China continentală.

„Acest model presupune o rată a mutaţiilor constantă, însă lucrurile nu par să stea aşa, iar timpul estimat ar putea fi, astfel, eronat”, a declarat Peter Forster.

„Însă aceasta este cea mai bună ipoteză pe care o putem face pentru moment, până analizăm alte eşantioane de la pacienţi, depozitate în spitale în 2019”, subliniază el.

De ce virusul nu ar fi apărut în Wuhan

Este posibil ca epidemia să nu fi apărut în Wuhan, deoarece toate virusurile izolate aici erau – până la 17 ianuarie – de tip B.

În provincia Guangdong, situată la aproximativ 805 kilometri de Wuhan, şapte din 11 virusuri izolate erau de tip A.

„Acest număr de cazuri este mic, pentru că sunt disponibile puţine genomuri în faza iniţială a epidemiei, înainte ca transhumanţa de Anul Noul chinezesc, până în 25 ianuarie, să înceapă să amestece schemele geografice”,  a mai explicat specialistul.

Originea virusului a devenit o problemă sensibilă din punct de vedere politic. Președintele american Donald Trump a numit în mod repetat coronavirusul „virusul chinez”, în timp ce Beijingul a exprimat o teorie a conspirației conform căreia virusul a fost făcut și introdus în China de armata americană.

Săptămâna aceasta, Fox News și CNN au raportat că virusul ar fi putut provini de la un laborator de biosiguranță din Wuhan, citând surse anonime din guvernul american.

Peter Forster, a PhD student of the university of Cambridge published „Phylogenetic network analysis of SARS-CoV-2 genomes” in PNAS, an internationally recognized journal said, there is no evidence that a COVID-19 originated in Wuhan. pic.twitter.com/XWnRnhblRz

— Guangming Daily (@Guangming_Daily) April 14, 2020

Teoria originii laboratorului a fost respinsă de mult timp de oamenii de știință de top din întreaga lume, deoarece toate probele științifice existente au indicat o origine naturală.