Cazul femeii care a contractat SARS-CoV-2 după ce a fost supusă unui transplant de plămâni reprezintă un semnal de alarmă pentru comunitatea medicală, arătând încă o dată cât de importantă este o bună testare a donatorilor.
Medicii spun că o femeie din Michigan a contractat COVID-19 și a murit în toamna anului trecut la două luni după ce a primit un transplant dublu-pulmonar contaminat de la un donator care s-a dovedit a fi infectat cu virusul – în ciuda faptului că nu a prezentat semne de boală și testul inițial a fost negativ, notează nbcnews.com.
Oficialii de la Universitatea din Michigan Medical School au sugerat că ar putea fi primul caz dovedit de COVID-19 din SUA în care virusul a fost transmis printr-un transplant de organe. Un chirurg care a manipulat plămânii donatorului a fost, de asemenea, infectat cu virusul și s-a îmbolnăvit, dar ulterior s-a vindecat de boală.
Incidentul pare a fi izolat – singurul caz confirmat dintre aproape 40.000 de transplanturi în 2020. Dar reprezintă un semnal de alarmă arătând că este nevoie de o testare mai amănunțită a donatorilor de transplant pulmonar, cu probe prelevate din plămâni, precum și din nas și gât, a susținut dr. Daniel Kaul, directorul serviciului Michigan Medicine pentru boli infectioase în cazul transplanturilor.
„Nu am fi folosit plămânii dacă am fi avut un test COVID pozitiv”, a subliniat doctorul Kaul, care a fost co-autor al unui raport despre caz în American Journal of Transplantation.
Virusul a fost transmis atunci când plămânii de la o femeie din Upper Midwest, care a murit după ce a suferit o leziune cerebrală severă într-un accident de mașină, au fost transplantați într-o femeie cu boli pulmonare obstructive cronice la Spitalul Universitar din Ann Arbor. Probele de nas și gât colectate în mod obișnuit atât de la donatori de organe, cât și de la destinatari au avut rezultate negative pentru SARS-CoV-2, virusul care cauzează COVID-19.
„Toate screening-urile pe care le facem în mod normal și pe care le putem face, le-am făcut”, a mai explicat doctorul Kaul.
Cu toate acestea, la trei zile după operație, destinatarul (n.r. persoana care primește organele transplantate) a făcut febră; tensiunea i-a scăzut și avea o respirație greoaie. În urma unei radiografii s-a constatat că prezintă semne de infecție pulmonară.
Pe măsură ce starea ei s-a înrăutățit, pacientul a dezvoltat șoc septic și probleme ale funcției cardiace. Medicii au decis să o testeze de SARS-CoV-2, a mai precizat doctorul Kaul. Probele din plămânii s-au dovedit a fi pozitive la infectarea cu virusul.
Medicii au analizat din nou probele prelevate de la donator întrucât nu înțelegeau cum pacienta contractase boala. Un test molecular de la probele prelevate din nas și gât, efectuat la 48 de ore după ce i s-au prelevat plămânii, a fost negativ pentru SARS-CoV-2. Familia donatorului le-a spus medicilor că nu călătorise recent și nu avea simptome de COVID-19, precum și faptul că nu ar fi avut contact cu o persoană bolnavă.
Dar medicii păstraseră o probă de lichid prelevată din plămânii donatorului. Când au testat acel lichid, s-a constatat că prezenta urme de SARs-Cov-2. La patru zile după transplant, chirurgul care a manipulat plămânii donatorilor și a efectuat intervenția chirurgicală a fost de asemenea testat pozitiv. Screeningul genetic a arătat că beneficiarul transplantului și chirurgul au fost infectați de donator. Alți zece membri ai echipei de transplant au dat fost testați, dar au avut rezultate negative.
Starea de sănătate a beneficiarul transplantului s-a deteriorat rapid, dezvoltând insuficiență multisistemică de organe. Medicii au încercat tratamente cunoscute pentru COVID-19, inclusiv remdesivir, un medicament nou aprobat și plasma convalescentă. În cele din urmă, femeia a fost conectată la ECMO, sau oxigenare extracorporală, însă fără niciun rezultat. Pacienta a decedat la 61 de zile după transplant.
Înainte de acest incident, nu era clar dacă virusul putea fi transmis prin transplanturi de organe, deși acest aspect este bine documentat în cazul altor virusuri respiratorii. Transmiterea gripei pandemice H1N1 2009 a fost detectată aproape exclusiv la pacienții cu transplant pulmonar, a remarcat doctorul Kaul.