Pandemia care a pus pe jar România. Ce s-a întâmplat din ziua în care Klaus Iohannis a decretat stare de urgență în România (ANALIZĂ)

În urmă cu exact un an, pe 16 martie, președintele Klaus Iohannis anunța că România intră în starea de urgență, stare ce avea să fie prelungită şi menţinută până pe 15 mai când s-a intrat în starea de alertă. Anunțul venea la doar câteva zile după Organizația Mondială a Sănătății declarase pandemie de COVID-19. Ultima dată când în țara noastră fost decretată stare de urgență a fost în timpul mineriadelor din ianuarie 1999. 

Bilanțul unui an de pandemie

În dimineața zilei de 14 martie, țara noastră număra 97 de persoane infectate cu COVID-19. Numărul lor a crescut pe parcursul zilei la 100 de îmbolnăviri și am intrat în scenariul 3.

La aproape un an de pandemie, România se apropie de un milion de îmbolnăviri cu SARS-COV-2 și înregistrează peste 21.000 de decese. Până astăzi, țara noastră a prelucrat 6.335.187 de teste RT-PCR și 439.375 de teste rapide antigenice și a imunizat peste 1.400.000 de persoane cu cele trei tipuri de vaccin aprobate până acum de Comisia Europeană: Pfizer-BioNTech, Moderna şi Astra Zeneca.

12 ordonanțe militare

Decretarea de către preşedintele Klaus Iohannis a stării de urgenţă în 16 martie a adus în următoarele 60 de zile, un set de 12 ordonanţe militare emise de ministrul de Interne de la atunci, Marcel Vela, în urma deciziilor luate împreună cu Comitetul Naţional pentru Situaţii Speciale de Urgenţă .

Timp de două luni de zile cele mai multe drepturi ale cetățenilor au fost îngrădite. Românii au putut ieși din casă doar cu declarație de la muncă sau declarație pe proprie răspundure. Școlile au foat închise, iar educație s-a mutat în online. A fost suspendată activitatea economică, au fost închise teatrele, cinematografele, sălile de sport, parcurile, restaurantele, hotelurile, cafenelele, barurile.A urmat obligativitatea măștii de protecție în spațiile închise, ulterior măsura s-a luat și în spațiile din exterior. Următorul pas a fost carantinarea localităților, primele fiind cele din Suceava, acolo unde a fost un adevăr focar.

România, țara care a dat amenzi pe bandă rulantă

Autoritățile au dat o serie de amenzi contravenţionale care ulterior au fost declarate ilegale de către Curtea Constituţională a României. De la începutul stării de urgenţă până la sfârșitul acesteia au fost aplicate în România 290.000 de sancţiuni contravenţionale în valoare totală de 570 de milioane de lei.

Primul Paște în pandemie

Anul acesta românii au petrecut noaptea de Înviere într-un mod atipic: departe de familie, de prieteni, de cei dragi, cozile din anii trecuți de la biserici s-au transformat într-o liniște profundă. Miezul nopții nu i-a mai prins pe români pe străzile orașului, prin biserici, cafenele, parcuri, ci în casele lor.

Sfânta Lumină a fost adusă la ușă de voluntarii și preoții de la toate bisericile din Capitală. În alte zone ale Bucureștiului, administratorii de bloc, echipați corespunzător, au bătut la fiecare ușă și au adus lumină.

Citește Și FOTOREPORTAJ. Noaptea de Înviere pe care n-o vom uita niciodată. Sfânta Lumină adusă de voluntari la ușile bucureștenilor

Dezastrul de la ATI

Lipsa locurilor la Terapie Intensivă în spitalele COVID-19 din București a impus transferarea, de urgenţă, a unor pacienţi la alte unităţi medicale din ţară. În luna noiembrie, televiunile și presa online vuiau cu titluri precum: „Nu mai sunt locuri la terapie intensivă în București”. Atunci 15 pacienți cu  Covid au fost transferați cu avioane militare la alte spitale din țară. În luna decembrie, alte patru persoane aflate în stare gravă erau transferate la Suceava, cu o aeronavă militară, iar de acolo au fost transportate la Botoşani, cu autovehicule speciale.La ATI în prezent sunt 1.232 de pacienți internați.

Organizarea spitalelor în Covid și non-covid i-a lăsat pe drumuri pe mulți pacienți cu alte afecțiuni. Numărul pacienților tratați de alte afecțiuni a scăzut dramatic. Dacă într-un an pre-pandemic spitalul Colentina interna 31.000 de pacienți, anul acesta spitalul a avut 3100 de pacienți, explica pentru GÂNDUL managerul Victor Cauni.

Școala online în țara offline

Educația a avut de suferit în acest an pandemic. Încă din 11 martie toate școlile au fost închise. Decizia inițială era valabilă pentru o săptămână, până în 21 martie. Starea de urgență a dat planurile elevilor peste cap. Învățământul a trecut în online și în felul acesta a fost închis anul școlar.

În luna august președintele anunța 3 scenarii, calculate pe numărul de cazuri noi din ultimele 14 zile la mia de locuitori, în funcție de care se deschideau școlile sau nu. În 9 noiembrie, toții copiii au trecut la învățământ online din nou până anul acesta în februarie.

Organizaţia World Vision România a arătat că 40% dintre elevii din rural nu au avut acces la internet.Mai mult, în vara anului trecut, 60% dintre părinţi nu au lucrat, iar 50% dintre familii nu au avut alimente şi produse de bază, arată organizaţia.

La începutul anului 2021, în continuare 237.000 de elevi nu aveau acces la internet şi 287.000 de elevi nu aveau echipamente pentru şcoala online.

Industria HoReCa la capătul puterilor și șomajul tehnic

Aproape un milion de angajaţi au intrat în şomaj tehnic, măsura respectivă fiind susţinută financiar în proporţie de 75% din bugetul de stat. Industria HORECA a fost profund afectată de pandemie. Foarte multe dintre micile afaceri nu au supraviețuit restricțiilor, astfel că au trebuit să-și pună lacătul. Federațiile din domeniu estimează pierderi de 3 miliarde de euro într-un singur an, 120.000 de concedieri și 12.000 de unități închise.

Economistul şef al Băncii Mondiale, Carmen Reinhart, spunea că pandemia de coronavirus se transformă într-o criză economică majoră şi atrage atenţia asupra posibilităţii apariţiei unei crize financiare.

La sfârșitul lunii decembrie, ministrul Economiei, Claudiu Năsui, anunța noi măsuri de ajutor pentru sectorul HORECA. Astfel, se amână cu trei luni plata impozitului și se acordă o diferență de 20% din diferența între cifra de afaceri între anii 2019 și 2020.

Turismul, în colaps din cauza pandemiei

Pandemia de coronavirus a afectat turismului românesc. Sosirile în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare au scăzut cu 98,1%, în luna aprilie 2020, comparativ cu anul 2019, arăta o analiză a Institutului Național de Statistică.

În luna aprilie 2020, comparativ cu luna corespunzătoare din anul precedent, sosirile în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare au scăzut cu 98,1%, iar înnoptarile cu 97,4%.e din țară.

Trei miniștri ai Sănătății într-un an

Sistemul de sănătate din România este în colaps de mai mulți ani, dar întreg dezastrul a fost scos la lumină de criza provocată de pandemie. În ultimii treizeci de ani a fost construit un singur spital, iar investițiile în sistem au fost făcute doar la limita supraviețuirii.

Victor Costache era ministru al Sănătății atunci când a început pandemia. El a fost schimbat din funcția de ministru după ce a declarat că toată populația Bucureștiului va fi testată din ușă în ușă, de echipe mobile.

La începutul pandemiei, Victor Costache a făcut cu declarații alături de fostul manager al Institutului „Matei Balș”, Adrian Streinu Cercel, și de Alexandru Rafila, în care transmiteau populației că boala dată de COVID-19 nu este complicată și că nu ar trebui să ne îngrijorăm.

La finalul lunii martie 2020, Costache a fost înlocuit cu Nelu Tătaru, secretar de stat la acel moment. Odată cu instalarea Guvernului Cîțu la sfârșitul lunii decembrie, Vlad Voiculescu a venit la cârma Ministerul Sănătății.

Primele alegeri în pandemie

România experimenta pe 27 septembrie primele alegeri desfășurate în regim de pandemie. Alegerile locale fuseseră inițial programate pentru luna iunie, atunci când expirau mandatele primarilor, șefilor consiliilor județene și consilierilor locali și județeni. Din cauza pandemiei de COVID-19 acestea au fost amânate.

Pentru prima data, în România postdecembristă, campania electorală pentru locale s-a mutat în online, fără celebrele mitinguri și împărțirea cu fast a cadourilor electorale.

Pe 6 decembrie au urmat alegerile parlamentare. Doar 31,84% dintre românii din țară s-au prezentat la urnele de vot.

România înregistra cea mai slabă prezență din istoria postdecembristă la un scrutin pentru Senat și Camera Deputaților. În total, abia 5.793.115 de persoane au votat la secțiil

Citește Și Lupta pentru București la parlamentare. Fără mitinguri din cauza pandemiei COVID-19, politicienii și-au mutat campania în online și în afișele electorale 

Spitalele torță

Pe 29 ianuarie, în jurul orei 5 dimineața, a izbucnit un incendiu la Institutul ”Matei Balș” la parterul unității spitalicești care tratează bolnavii infectați cu virusul COVID-19.  Focul a cuprins patru saloane în care erau internați pacienți cu forme COVID medii și severe, ținuți pe masă de oxigen. Zilele au trecut, iar numărul victimelor a crescut: 25 de persoane aveau să-și piardă viață ca urmare a incendiului de la Balș.

Incendiul de la ”Matei Balș” este a doua tragedie care se produce într-un spital din România în interval de câteva luni, după incendiul din noiembrie care a mistuit secția ATI a Spitalului Județean de Urgență din Piatra Neamț, acolo unde au murit 10 oameni. Incendiu s-a manifestat cu flacără deschisă și degajare mare de fum. Atunci a fost activitat Planul Roșu de intervenție. Șapte persoane au fost rănite, printre care și medicul de gardă Cătălin Denciu, care a suferit arsuri de gradul 2 și 3 pe circa 80% din suprafața corporală

De asemenea, un alt incendiu a avut loc și pe 2 ianuarie 2021, la Secția de Psihiatrie a Spitalului Municipal Roman, din Neamț. Două cadre medicale și doi pacienți s-au intoxicat cu fum.

Undă verde la achizițiile publice și măști neconforme

Starea de urgență declanșată la început de pandemie a instaurat haos. Instituțiile statului au primit undă verde să facă achiziții publice directe pentru a preveni și combate pandemia, fără a mai ține cont însă de limitele legale din domeniul achizițiilor publice.

​Pe 8 aprilie, ministrul Sănătății Tătaru anunța că se fac licitații pentru 400 de ventilatoare mecanice necesare la Terapie Intensivă pentru cazurile grave de COVID-19. Două zile mai târziu, Oficiul National pentru Achizitii Centralizate (ONAC) semna un acord cadru cu o firmă din Coreea de Sud care urmau să facă livrarea până pe 8 mai.

Pe 25 martie,GÂNDUL.RO descoperea că o firmă obscură dintr-un sat din Giurgiu a obținut un contract de 11,5 milioane € din bani publici pentru a livra statului o cantitate de 1.750.000 de măști de protecție! În umbra acestei firme se afla un ”băiat deștept din Sănătate”, multimilionar cu solide conexiuni în sistemul medical din România. (DETALII AICI)

La începutul pandemiei, un milion 200 de mii de măşti nesigure au ajuns în spitalele din România, dintr-un lot de trei milioane comandate de UNIFARM în luna martie a anului trecut. Câteva zeci de mii au fost distribuite personalului medical de la ISU și în peste o sută de spitale din România. Majoritatea au fost returnate, după ce Comisia Europeană a avertizat că sunt periculoase. (DETALII EXCLUSIVE AICI).

Contractul de achiziție a fost semnat atunci de directorul companiei statului Unifarm. Adrian Ionel și-a pierdut între timp funcția după ce a fost acuzat de corupție în două dosare ale DNA, pentru alte contracte de achiziție în pandemie.

Anul care a spus Adio festivalurilor

În anul 2020 celebrele festivaluri precum Neversea sau Untold au fost anulate. Iubitorii de muzică au trebuit să își ia adio de la evenimentele care strângeau sute de mii de participanți. Mulți dintre ei își cumpăraseră deja bilete. Și Campionatul European ce trebuia să se desfășoare vara trecută a fost programat pentru perioada 11 iunie – 11 iulie 2021 și va fi pentru prima dată în istorie când se va disputa într-un an impar.

Starea de alertă și începerea școlilor

În vară au fost relaxate măsurile, iar în toamnă a crescut numărul de cazuri de infectări cu COVID-19. Gradul de infectare a crescut odată cu începerea anului şcolar şi după desfăşurarea alegeirlor locale din 27 septembrie, iar vârful atins în luna noiembrie când a fost depăşit pragul de 10.000 de cazuri, ajungând chiar la 10.269 de cazuri în 18 noiembrie.

Deplasările pe timpul nopţii au fost restricționate. A fost închisă activitatea la interior a restaurantelor, barurilor, cafenelelor şi cluburilor, iar piețele au fost închise pentru 30 de zile cele de la interior. A urmat carantinarea mai multor localităţi care au intrat sub incidenţa codului roşu – peste 6 infectări la o mie de persoane.

Vaccinurile anti-Covid, speranța pentru revenirea la normal

Duminică, 27 decembrie, în jurul orei 9:00, a fost vaccinată anti-Covid prima persoană din România, o asistentă de la Institutul Național de Boli Infecțioase Matei Balș din Capitală.

În total, din decembrie 2020, când a început campania de vaccinare, au fost raportate 7.021 de reacții adverse, 3.981 după vaccinul Pfizer, 2.659 după AstraZeneca și 381 după Moderna. CNCAV precizează că 24 reacții adverse sunt în curs de investigare.

Până în prezent, de la debutul campaniei de vaccinare, pe 27 decembrie 2020, au fost administrate 2.117.865 de doze unui număr de 1.413.635 de persoane, dintre care 709.405 au fost imunizate cu o doză, iar 704.230 cu doza a doua.