PLAN UE. Criterii, calendar și recomandări pentru suspendarea graduală a restricţiilor antiepidemice. Cum vom putea reveni la normal

Planul Uniunii Europene cu recomandări privind suspendarea graduală a restricţiilor antiepidemice conţine o serie de criterii de monitorizare epidemiologică şi acţiuni coordonate la nivelul statelor membre, care vor fi urmate de o strategie de relansare economică.

Foaia de parcurs europeană comună către ridicarea măsurilor de limitare a răspândirii COVID-19

„În cadrul reuniunii din 26 martie 2020, membrii Consiliului European s-au angajat să facă tot ceea ce este necesar pentru protejarea cetățenilor UE și pentru depășirea crizei, păstrând, totodată, valorile europene și modul de viață. Dincolo de urgența combaterii pandemiei de COVID-19 și a consecințelor imediate ale acesteia, membrii Consiliului European au solicitat pregătirea măsurilor necesare pentru ca societățile și economiile europene să revină la o funcționare normală și la o creștere durabilă, integrând, printre altele, tranziția către o economie verde și transformarea digitală și desprinzând toate învățămintele din această criză. Foaia de parcurs europeană comună către ridicarea măsurilor de limitare a răspândirii Covid-19, prezentată de președintele Comisiei Europene și de președintele Consiliului European, constituie un răspuns la solicitarea membrilor Consiliului European de elaborare a unei strategii de ieșire coordonată cu statele membre care va pregăti terenul pentru un plan de redresare cuprinzător și pentru investiții fără precedent”, conform documentului prezentat de Ursula von der Leyen, preşedintele Comisiei Europene, şi de Charles Michel, preşedintele Consiliului European, citat de Mediafax.

Peste jumătate din statele membre ale UE au proclamat starea de urgență

„Evoluția rapidă a pandemiei de COVID-19 și numeroasele necunoscute legate de noul virus și de boala cauzată de acesta au dus la provocări fără precedent pentru sistemele de sănătate, precum și la efecte socio-economice dramatice în Europa și în întreaga lume. Criza a provocat deja pierderea a mii de vieți omenești și continuă să exercite o presiune enormă asupra sistemelor de sănătate. S-au luat măsuri extraordinare și fără precedent, atât pe plan economic și social. Toate statele membre au interzis adunările de persoane, au închis (total sau parțial) școlile și au introdus restricții privind frontierele/călătoriile. Peste jumătate din statele membre ale UE au proclamat starea de urgență”, se arată în documentul postat pe site-ul CE.

Măsurile restrictive au creat șocuri uriașe pentru economie

„Măsurile restrictive au fost necesare pentru a încetini răspândirea virusului și au salvat deja zeci de mii de vieți. Însă acestea au un cost social și economic ridicat. Exercită presiuni asupra sănătăţii mintale și îi obligă pe cetățeni să își schimbe radical viața de zi cu zi. Măsurile restrictive au creat șocuri uriașe pentru economie și au avut efecte grave asupra funcționării pieței unice: sectoare întregi sunt închise, conectivitatea este limitată în mod semnificativ, iar reţelele internaţionale de aprovizionare și libertatea de circulație a persoanelor sunt grav perturbate. Se impune astfel necesitatea unei intervenții publice care să contrabalanseze impactul socioeconomic, atât la nivelul UE, cât și la nivelul statelor membre”, precizează documentul.

Impacul economic şi social este grav / Trebuie planificată etapa reluării activităţilor

„În pofida măsurilor luate, impactul economic și social va fi grav, după cum arată percepția pieței și rata fără precedent de înscriere în sistemele de șomaj parțial. Chiar dacă revenirea la normalitate va fi un proces foarte îndelungat, este la fel de clar și faptul că măsurile extraordinare de izolare nu pot fi aplicate pe o perioadă nedeterminată. Este necesar să evaluăm în mod continuu dacă acestea sunt încă proporționate, pe măsură ce vom afla mai multe despre acest virus și boala pe care o provoacă. Este indispensabil să se planifice etapa în care statele membre pot reîncepe activitățile economice și sociale, reducând în același timp la minimum orice impact asupra sănătății oamenilor și fără a suprasolicita sistemele de sănătate. Acest lucru va necesita o abordare bine coordonată în cadrul UE și între toate statele membre. Actuala foaie de parcurs oferă o astfel de abordare. Aceasta se bazează pe expertiza și consultanța oferite de Centrul European de Prevenire și Control al Bolilor (ECDC) și de Comitetul consultativ al Comisiei privind COVID-19 și ține seama de experiența și perspectivele mai multor state membre, precum și de orientările Organizației Mondiale a Sănătății (OMS). Foaia de parcurs le oferă statelor membre recomandări în vederea protejării sănătății publice odată cu ridicarea treptată a măsurilor de limitare a răspândirii pentru reluarea vieții în comunitate și redemararea economiei. Aceasta nu este un semnal că măsurile de limitare a răspândirii pot fi ridicate imediat, ci își propune să informeze acțiunile statelor membre și să le ofere un cadru pentru asigurarea coordonării la nivelul UE și la nivel transfrontalier, recunoscând în același timp specificitatea fiecărui stat membru. Situația epidemiologică specifică, organizarea teritorială, serviciile de asistență medicală, distribuția populației sau dinamica economică reprezintă o parte din factorii care ar putea afecta deciziile statelor membre în ceea ce privește momentul, locul și modul în care vor ridica aceste măsuri. De asemenea, trebuie să se acorde atenție situației țărilor din vecinătatea UE”, subliniază documentul.

CALENDAR

„Măsurile restrictive introduse de statele membre au fost necesare pentru a întârzia răspândirea epidemiei și pentru a atenua presiunea exercitată asupra sistemelor de sănătate („aplatizarea curbei”). Aceste măsuri s-au bazat pe informațiile disponibile în ceea ce privește caracteristicile epidemiologiei bolii și au urmat o abordare precaută. Datorită acestor măsuri s-a câștigat timp prețios pentru pregătirea sistemelor de sănătate ale statelor membre, pentru achiziționarea produselor esențiale, precum echipamente individuale de protecție, echipamente de laborator și ventilatoare pulmonare, inclusiv la nivelul UE, și pentru lansarea activităților de dezvoltare a vaccinurilor și a eventualelor tratamente. Conform opiniei științifice predominante, aceste măsuri sunt esențiale și, într-adevăr, datele disponibile arată că o combinație de măsuri stricte de limitare a răspândirii are drept rezultat reducerea ratelor de transmitere și de mortalitate. Este nevoie de mai mult timp pentru a evalua efectul deplin al acestor măsuri, luând în considerare perioada de incubație a virusului, durata bolii și a spitalizărilor, raportarea necesară, diferențele în ceea ce privește intensitatea testării și răspândirea ulterioară care s-ar putea produce pe durata izolării, cum ar fi răspândirea în rândul membrilor aceleiași familii”, precizează documentul.

„Având în vedere că măsurile de izolare sunt în vigoare de câteva săptămâni, apare în mod natural întrebarea când și cum vor putea fi relaxate aceste măsuri. Majoritatea experților epidemiologici sunt de părere că virusul continuă să circule și atunci când se aplică măsuri de izolare și că orice nivel de relaxare progresivă a măsurilor de izolare va duce inevitabil la o creștere corespunzătoare a numărului de noi cazuri. Va fi nevoie de o monitorizare constantă și detaliată și va trebui să fim pregătiți să ajustăm măsurile deja existente și să reintroducem altele noi, dacă va fi necesar. De asemenea, este evident că va trebui să trăim, ca societate, cu acest virus până când se va găsi un vaccin sau un tratament. În această privință, comunicarea clară, transparentă și promptă cu cetățenii va fi de o importanță fundamentală. Dialogul permanent cu partenerii sociali va fi, de asemenea, esențial. În mod evident, condițiile și criteriile care permit ridicarea măsurilor de limitare a răspândirii depind în mare măsură de datele care evoluează în timp, în special de nivelul de transmitere a virusului în regiunile afectate, de dezvoltarea și durata imunității la virus în rândul populației, precum și de modul în care diferitele grupe de vârstă sunt afectate de boală. Datele fiabile vor reduce la minimum riscul luării unor decizii bazate pe ipoteze incorecte sau pe informații incomplete, de exemplu, din cauza întârzierilor în raportare sau a faptului că persoanele infectate asimptomatice sau cu simptome ușoare nu sunt testate. Recomandările din prezenta foaie de parcurs se bazează pe cunoștințele științifice disponibile până în prezent. Acestea urmează a fi revizuite pe măsură ce vor apărea dovezi suplimentare și pe măsură ce va crește gradul de comparabilitate a datelor naționale și de armonizare a metodelor de măsurare”, subliniază documentul.

CRITERII

Trei seturi de criterii sunt relevante pentru a evalua dacă este momentul potrivit pentru relaxarea măsurilor de izolare:

„1. Criterii epidemiologice, care arată că răspândirea bolii a scăzut semnificativ și s-a stabilizat pe o perioadă îndelungată. Indicii în acest sens pot fi, de exemplu, o scădere neîntreruptă a numărului de noi infectări, de spitalizări și de pacienți aflați la terapie intensivă;

2. Capacitatea suficientă a sistemului de sănătate, indicată, de exemplu, de rata de ocupare în unitățile de terapie intensivă, numărul adecvat de paturi de spital, accesul la produsele farmaceutice necesare în unitățile de terapie intensivă, reconstituirea stocurilor de echipamente, accesul la îngrijiri, în special pentru grupurile vulnerabile, disponibilitatea structurilor de asistență medicală primară, precum și personal suficient care să aibă competențele adecvate pentru îngrijirea pacienților externați din spitale sau izolați la domiciliu, precum și competențele necesare pentru a ridica măsurile de izolare (de exemplu, testare). Acest criteriu este esențial deoarece indică faptul că diferitele sisteme naționale de sănătate pot face față creșterilor viitoare ale numărului de cazuri după ridicarea măsurilor. În același timp, este din ce în ce mai probabil ca spitalele să se confrunte cu întârzieri în ceea ce privește intervențiile elective care au fost amânate temporar în perioada de vârf a pandemiei; de aceea, sistemele de sănătate ale statelor membre trebuie să își fi recuperat suficientă capacitate în general, nu doar în ceea ce privește gestionarea COVID-19;

3. Capacitatea de monitorizare adecvată, inclusiv capacitatea de testare la scară largă necesară pentru a detecta și monitoriza răspândirea virusului, combinată cu depistarea contactelor și cu posibilitățile de izolare a persoanelor în cazul reapariției și răspândirii în continuare a infecțiilor. Testele de detectare a anticorpilor, atunci când vor fi confirmate în mod specific pentru COVID-19, vor furniza date complementare privind proporția populației care a depășit cu succes boala și vor măsura, în cele din urmă, imunitatea dobândită. Statele membre sunt cele care trebuie să decidă, în funcție de propriile lor structuri, la ce nivel ar trebui evaluată respectarea criteriilor de mai sus”, precizează UE.

PRINCIPII

Ieșirea în mod coordonat din criza provocată de COVID-19 reprezintă o chestiune de interes european comun. Toate statele membre sunt afectate, deși în grade diferite. Răspândirea virusului nu se oprește la frontiere, iar acțiunile izolate sunt, în mod inevitabil, mai puțin eficiente. Măsurile de limitare a răspândirii și relaxarea lor progresivă afectează nu numai sănătatea publică, ci și sistemele valorice puternic integrate și sistemele de transport naționale și transfrontaliere necesare pentru asigurarea liberei circulații a persoanelor, a mărfurilor și a serviciilor. „Prin urmare, atunci când se ridică aceste măsuri, ar trebui să se țină seama de natura integrată a pieței unice. Deși fiecare stat membru va adopta propriul calendar și propriile modalități de acțiune, este esențial să existe un cadru comun”, subliniază UE.

Trei principii de bază ar trebui să ghideze Uniunea Europeană şi statele membre:

1. „Acțiunile ar trebui să se bazeze pe știință și să se axeze pe sănătatea publică: decizia de a pune capăt măsurilor restrictive este o decizie politică multidimensională care implică găsirea echilibrului adecvat între beneficiile în materie de sănătate publică și alte efecte economice și sociale. În același timp, protejarea sănătății publice pe termen scurt și lung ar trebui să rămână obiectivul principal al deciziilor statelor membre. Dovezile științifice disponibile ar trebui să stea cât mai mult posibil la baza deciziilor statelor membre, iar statele membre ar trebui să fie pregătite să își revizuiască abordările pe măsură ce apar mai multe dovezi științifice”.

2. „Acțiunile ar trebui să fie coordonate între statele membre: lipsa coordonării în ceea ce privește ridicarea măsurilor restrictive riscă să aibă efecte negative pentru toate statele membre și să creeze fricțiuni politice. Deși nu există o abordare
universală, statele membre ar trebui, cel puțin, să se informeze reciproc și să informeze Comisia, în timp util, prin intermediul Comitetului pentru securitate sanitară, înainte de a anunța măsuri de ridicare a restricțiilor și să ia în considerare opiniile acestora. Comunicarea și discuțiile ar trebui să aibă loc în contextul răspunsului integrat la criza politică”.

3. „Respectul și solidaritatea dintre statele membre rămân esențiale: un factor-cheie de succes în această etapă constă în valorificarea punctelor forte ale celorlalți. Nu toate sistemele de sănătate sunt supuse acelorași presiuni, există foarte multe cunoștințe care pot fi împărtășite între profesioniști și între statele membre, iar asistența reciprocă în perioade de criză este esențială. Deși coordonarea și solidaritatea între statele membre au fost puse sub semnul întrebării la începutul
pandemiei, în ultimele săptămâni au apărut din ce în ce mai multe exemple concrete de solidaritate în întreaga UE, cum ar fi transferul în alte state membre al unor pacienți aflați în terapie intensivă, trimiterea de medici și asistenți medicali în alte state membre, furnizarea către alte țări de costume de protecție, măști și ventilatoare pulmonare. Până acum, 17 state membre au organizat zboruri – multe dintre ele facilitate și finanțate prin mecanismul UE de protecție civilă – care le-au permis
cetățenilor europeni de toate naționalitățile care erau blocați în străinătate să se întoarcă acasă. Prin intermediul unei platforme online specializate a UE, clinicienii fac schimb de experiențe în ceea ce privește tratarea pacienților COVID-19. Aceasta este abordarea corectă, care ar trebui adoptată și în continuare. Va deschide calea pentru noi măsuri de solidaritate la nivelul UE, prin care se va acorda sprijin acelor state membre și regiuni care vor avea nevoie de un astfel de sprijin pentru a depăși pandemia sau care vor fi și mai grav afectate decât altele de criza economică ce va urma”, continuă documentul.

MĂSURI DE ÎNSOŢIRE

Gestionarea cu succes a ridicării treptate a măsurilor de izolare existente necesită o combinație de măsuri de însoțire care să fie relevante pentru toate statele membre. UE acționează pentru a sprijini statele membre în această privință.

„1. Colectarea datelor și crearea unui sistem solid de raportare: pentru a mai bună gestionare a procesului de ridicare a măsurilor, este esențială colectarea și partajarea armonizată la nivel național și subnațional, de către autoritățile din domeniul sănătății publice, a datelor privind răspândirea virusului, caracteristicile persoanelor infectate și vindecate și potențialele contacte directe ale acestora. În același timp, având în vedere faptul că există din ce în ce mai multe dovezi că un număr mare de persoane pot fi purtători asimptomatici de COVID-19 sau pot prezenta doar simptome limitate, este posibil ca informațiile privind cazurile raportate autorităților din domeniul sănătății să reprezinte doar vârful aisbergului. Există în continuare numeroase necunoscute. Se utilizează modele matematice pentru a înțelege răspândirea COVID-19 și pentru a anticipa și a evalua impactul potențial al diverselor măsuri de limitare a răspândirii virusului instituite de statele membre.
Rețelele de socializare și operatorii de rețele de telefonie mobilă pot oferi o multitudine de date privind mobilitatea, interacțiunile sociale, precum și rapoarte voluntare referitoare la cazurile de îmbolnăvire ușoară (de exemplu prin
supraveghere participativă) și/sau semnale indirecte timpurii privind răspândirea bolii (de exemplu căutări/postări având drept obiect simptome neobișnuite). Dacă sunt puse în comun și utilizate în mod anonim și agregat, în conformitate cu
normele UE privind protecția datelor și a vieții private, astfel de date ar putea contribui la ameliorarea calității modelării și a prognozelor privind pandemia la nivelul UE. Centrul Comun de Cercetare (JRC) și ECDC pot centraliza aceste
activități de colectare a datelor și de modelare.

2. Crearea unui cadru de depistare a contactelor și de avertizare cu ajutorul aplicațiilor pentru dispozitive mobile care să respecte confidențialitatea datelor: aplicațiile mobile care avertizează cetățenii cu privire la un risc crescut din cauza contactului cu o persoană testată pozitiv în ceea ce privește COVID-19 sunt deosebit de relevante în faza de ridicare a măsurilor de limitare a răspândirii virusului, atunci când riscul de infecție crește pe măsură ce oamenii intră tot mai
mult în contact unii cu alții. (…)

3. Extinderea capacității de testare și armonizarea metodologiilor de testare: în absența unui vaccin, populația trebuie să fie protejată cât mai mult posibil de infecție. Prin urmare, disponibilitatea unor testări pe scară largă care să poată oferi rezultate rapide și fiabile este esențială pentru a face față pandemiei și este, de asemenea, o condiție prealabilă pentru ridicarea măsurilor de distanțare socială în viitor”.

Pentru a îmbunătăți testarea în statele membre este nevoie de o abordare orientată pe trei axe:

a) dezvoltarea și extinderea capacității de diagnosticare susținută a COVID-19 în cadrul spitalelor și al structurilor de asistență primară și de proximitate, precum și în cadrul structurilor de testare descentralizate, care să fie accesibilă
tuturor grupurilor de risc și persoanelor cu responsabilități de îngrijire a persoanelor vulnerabile, precum și persoanelor simptomatice sau aflate în legătură strânsă cu cazuri confirmate;
b) instituirea unor scheme de testare adecvate, prin care să se precizeze ce (combinații de) teste ar trebui efectuate în fiecare stadiu și care să stabilească prioritatea aplicării testelor anumitor categorii (de exemplu, lucrătorilor din
domeniul sănătății, persoanelor care se întorc la locul de muncă, persoanelor în vârstă aflate în centre de îngrijire etc.). Testele aplicate ar trebui să aibă o calitate acceptabilă și ar trebui efectuate astfel încât să existe o acceptare
reciprocă a datelor de testare în interiorul statelor membre și între acestea. Introducerea și difuzarea testelor serologice menite să evalueze imunitatea dobândită de populație fac parte din această strategie;
c) ar putea fi avută în vedere introducerea și difuzarea kiturilor de autotestare, odată ce acestea vor fi validate în mod corespunzător și se va asigura fiabilitatea acestora.

4. Mărirea capacității și a rezilienței sistemelor de sănătate;
5. Consolidarea în continuare a capacităților în materie de echipamente medicale și echipamente individuale de protecție;
6. Dezvoltarea unui vaccin sigur și eficace ar avea o contribuție crucială la eradicarea pandemiei de COVID-19;
7. În același timp, dezvoltarea unor tratamente și medicamente sigure și eficace, în special prin reorientarea utilizării unor medicamente existente autorizate în prezent pentru alte boli sau afecțiuni, ar putea limita impactul virusului asupra sănătății
populației în lunile următoare, economia și societatea putând astfel să se redreseze mai devreme.

RECOMANDĂRI

Pe baza avizului științific al ECDC și al Grupului consultativ privind COVID-19, Comisia a elaborat un set de recomandări adresate statelor membre cu privire la modalitățile de ridicare treptată a măsurilor luate pentru limitarea răspândirii virusului:

– Acțiunea va fi treptată, măsurile vor fi ridicate în mai multe etape, lăsându-se timp suficient (de exemplu, o lună) între diferitele etape ale acestui proces, deoarece efectul acestora nu poate fi măsurat decât în timp.
– Măsurile generale ar trebui să fie înlocuite treptat cu măsuri specifice. În felul acesta, societatea ar putea reveni treptat la normal și, în același timp, populația UE ar urma să fie protejată în continuare de virus.

De exemplu:
a) Grupurile cele mai vulnerabile ar trebui protejate pentru o perioadă mai îndelungată: deși încă nu există date cuprinzătoare, conform datelor disponibile, persoanele în vârstă și persoanele care suferă de boli cronice sunt expuse unui risc
mai mare. Persoanele cu boli psihice reprezintă alt posibil grup de risc. Ar trebui avute în vedere măsuri pentru a proteja în continuare aceste categorii de persoane, odată ce se vor ridica restricțiile pentru restul populației.
b) Persoanele diagnosticate sau care au simptome ușoare ar trebui să rămână în carantină și să beneficieze de un tratament adecvat: astfel se va favoriza întreruperea lanțurilor de transmitere și limitarea răspândirii bolii. Comisia va
cere ECDC să își actualizeze periodic orientările privind criteriile de ieșire din carantină.
c) Actualele măsuri de interdicție generală ar trebui înlocuite prin alternative sigure: acest lucru va permite o combatere direcționată a surselor de risc, facilitând în același timp reluarea treptată a activităților economice necesare
(de exemplu, prin curățarea și dezinfectarea sporită și constantă a terminalelor de transport și a vehiculelor, a magazinelor și a locurilor de muncă, în locul interzicerii totale a serviciilor respective, precum și asigurarea unor măsuri sau
echipamente adecvate pentru protecția lucrătorilor și a clienților).
d) Stările de urgență generale care conferă puteri excepționale guvernelor ar trebui înlocuite cu intervenții mai specifice din partea guvernelor, în conformitate cu dispozițiile constituționale aplicabile. Astfel se va asigura responsabilitatea democratică și transparența măsurilor luate și acceptarea largă a acestora de către public și se va garanta respectarea drepturilor fundamentale și a statului de drept.

Abordare etapizată

• Procesul de ridicare a măsurilor ar trebui să pornească de la măsurile cu impact local și să fie extins treptat la măsurile cu o acoperire geografică mai largă, ținând seama de specificul național.
• Pentru deschiderea frontierelor noastre interne și externe este necesară o abordare etapizată, care să restabilească în cele din urmă funcționarea normală a Spațiului Schengen:

a) Controalele la frontierele interne ar trebui eliminate în mod coordonat;
b) Redeschiderea frontierelor externe și accesul în UE al rezidenților din țări terțe ar trebui să aibă loc într-o a doua etapă și să țină seama de răspândirea virusului în afara granițelor UE, precum și de riscurile de reintroducere.

• Relansarea activităților economice ar trebui aplicată în etape
• Adunările de persoane ar trebui autorizate treptat.
• Eforturile de prevenire a răspândirii virusului trebuie continuate, subliniază documentul.