REPORTAJ. Peste 200 de români au plecat cu o cursă specială din Otopeni la muncă în Marea Britanie: „Nu coronavirusul ne omoară, ci foamea”

Peste 200 de muncitori sezonieri au plecat miercuri către Marea Britanie din Aeroportul Otopeni cu o cursă privată. Mânați de griji și nevoi, românii au uitat de pandemie și de la primele ore ale dimineții își așteaptă rândul la îmbarcare. Destinația zborului e Birmingham, iar de acolo urmează să fie preluați de autobuzele care îi vor duce la fermele unde vor lucra în următoarele luni: „Nu coronavirusul ne omoară, ci foamea, salariile de aici”, spun oamenii .

Din Brașov, Olt, Botoșani, Suceava, Iași, Călărași, Buzău, Ialomița, 203 români pleacă în Anglia ca să culeagă fructe pe bani pe care în România nu i-ar câștiga, spun ei. Pentru unii, e primul an în care merg la cules de fructe în afară, alții lucrează în domeniu și cu aceeași firmă de mai bine de opt ani.

„Ce să facem în România? Să murim de foame”

HOROSCOP Zodia care va conduce lumea în 2025, potrivit faimoasei Neti Sandu de la Pro TV

17:35

ACTUALITATE Câștigătorul unui premiu de un milion de euro la loterie este așteptat de doi ani pentru a-și ridica BANII. „Este un lucru neobișnuit”

17:31

Încă de la primele ore ale dimineții, oamenii își așteaptă rândul ca să li se verifice temperatura.  N-au reușit să respecte pe deplin distanța în afara aeroportului, însă în interior au fost îndrumați și s-au format mai multe cozi. „Vă rugăm, păstrați distanța de 1, 5 m” , se aude în difuzoarele din interiorul aeroportului.

La intrare, echipat cu mască, l-am găsit pe Aurel, alături de doi prieteni. De șapte ani, bărbații merg în Marea Britanie la culesul fructelor: zmeură, căpșuni, cireșe. Firma cu care lucrează le plătește zborul, cazarea și mâncarea. Trebuiau să plece acum câteva săptămâni, dar avionul li s-a amânat. Nu le e frică de virus, ci mai degrabă că în țară nu aveau locuri de muncă.

„Ce să facem în România? Să murim de foame? Avem copii, ne e greu aici. Firma e serioasă, altfel nu plecam. Avem totul asigurat. Aici, în țară, sunt multe probleme. Nu avem locuri de muncă.Nu ne duceam dacă nu cunoaștem, aici știm care e ferma. Am fost mulțumiți  de condiții, de tot până acum. Reușim să punem un ban deoparte, facem o cameră frumoasă la copii. Le oferim niște condiții mai bune. Aici ne luau la mișto, ce să facem cu un milion la zi?”, spune Aurel, unul din bărbații care pleacă să muncească la o fermă de fructe din Stafford.

Foto: Aurel în timp ce așteaptă afară

Un trai mai bun: „Decât un milion pe zi, mai bine 300 de lire acolo pe săptămână”

Fiecare a venit cu ce a putut la aeroport. Cu mașina sau autobuzul. Alții sunt plecați pe drum de mai bine de 20 de ore. Avionul care îi duce în Birmingham decolează la ora 11 și a fost plătit de angajator.

Polițiștii vin și îi roagă pe oameni să păstreze distanța, iar până la ora  de îmbarcare, românii completează formalitățiile de zbor, vorbesc între ei și toți au un țel comun: un trai mai bun pentru ei și familia lor.

După ce i s-a luat temperatura, Georgiana trage de un geamantan mare și se pregătește să meargă să-și înregistreze bagajul. Merge la cules de fructe și spune că în Marea Britanie e mulțumită de condițiille pe care i le oferă angajatorul. Tânara pleacă la muncă în Anglia pentru al doilea an consecutiv. Salariul e bun și îi plac și oamenii cu care lucrează. Iar în România au dezamagit-o patronii și locurile de muncă prost plătite.

Foto: Georgiana la intrare în aeroport după ce i s-a verificat temperatura

„Decât un milion pe zi aici, mai bine 350 de lire pe săptămână acolo. Patronii aici nu sunt serioși. Ne-am integrat foarte bine în colectiv. Suntem și români, și bulgari și polonezi. Aici nu poți trăi cu 1500 de lei pe lună, iar patronii ar trebui să aibă o altă mentalitate”, spune Georgiana.

Foto: Georgiana, la coada care s-a format pentru check-in

Oamenii, echipați cu măști, intră pe rând în aeroport, li se ia temperatura, apoi se deplasează către formalițiile de check-in. La intrare în aeroport polițiștii au venit și i-au rugat insistent să păstreze distanța de 1,5 m. Unii își așteaptă rândul  în picioare, alții pe scaunele din exterior care au fost prevăzute, în mod expres, cu indicații care să respecte distanța impusă de autorități.

Foto: Locurile de așteptare în exteriorul aeroportului

Foto: Oamenii, în timp ce intră pe poarta aeroportului

„Trăiam de pe o zi pe alta”

Mariana își așteaptă și ea rândul.  E dintr-un sat de lână Botoșani și e plecată pe drum de mai bine de 20 de ore. A venit cu un autocar. Femeia a lucrat în confecții în România, însă salariul nu-i ajungea ca să trăiască de pe o zi pe alta. Trebuia să-și plătească și transportul ca să meargă, zi de zi, într-o altă comună la fabrica de confecții.

Acum doi ani a plecat pentru prima dată în Anglia să lucreze în agricultură și reușește să trimită bani și acasă familiei.

„Aici nu avem condiții unde să lucrăm și să avem și un salariu bun. Să întreținem și familia. Trăiam de pe o zi pe alta. Aici îmi plăteam și transportul, acolo nu plătesc nimic. Ar trebui să avem mai multe locuri de muncă în mai multe domenii. Vrem și noi un trai mai bun. Prețurile mari, facturile, acum reușim și noi să trimitem acasă.

Foto: Mariana așteaptă să-i vină rândul pentru a intra în aeroport

Lângă poarta de securitate dina aeroport, i-am găsit pe Alexandra și Costel, doi soți care merg și ei la muncă în Marea Britanie.

Costel merge din 2011, iar Alexandra din 2015. Cu banii câștigați au reușit să-și facă o casă și să-i ofere copilului un trai mai bun. Sunt mulțumiți de banii pe care îi câștigă, însă își doresc să se întoarcă în țară ca să fie aproape de familie.

„Suntem mult mai satisfăcuți. Se câștigă mult mai bine. Putem asigura familiei un trai mai bun. Aici salariile sunt mici, iar prețurile sunt mari. Putem să punem deoparte și să-i oferim copilului o educație. Pentru el muncim să aibă o educație mai bună decât a noastră. Pentru bani mai faci sacrificii”, spune Alexandra.

Foto: Costel și Alexandra, după ce și-au înregistrat bagajele

Agricultura din Marea Britanie, afectată de pandemie

Pandemia de coronavirus pare că a afectat agricultura în Marea Britanie. Autoritățile sunt îngrijorate de faptul că statul se confruntă cu o lipsă a muncitorilor sezonieri.  Prințul Charles a făcut un apel către populație și le cere britanicilor să iasă pe câmp și să-i ajute pe fermieri să strângă recoltele, relatează The Independent.

”Hrana nu apare ca prin minune, totul începe cu incredibilii noştri fermieri şi cultivatori. (…) Nu mă îndoiesc că munca va fi neatrăgătoare şi, uneori, va reprezenta o provocare”, a transmis prințul Charles de la locuinţa din Birkhall, Scoţia.

Cum vrea Guvernul ”să ademenască” românii să se întoarcă în țară

Guvernul are în lucru o strategie de aducere acasă a Diasporei ridicând salariul net, în sectorul agricol, la 3.000 de lei. Ministrul Agriculturii, Adrian Oroș, a precizat că anul acesta pentru Programul „Tânărul Fermier” se vor aloca 43 milioane de euro şi va avea două componente, astfel încât 50% din această sumă, adică 20 milioane de euro, va fi destinată celor din Diaspora.

„Domnilor, cei care au plecat din păcate în această perioadă, pleacă de ani de zile, ca urmare a contractelor pe care le au cu angajatorii de acolo. Mulţi dintre ei alungaţi de politica păguboasă a PSD-ului, din regiunile pârjolite de baronii voştri. Ce programe aţi gândit voi pentru românii care au plecat să muncească în Europa? Aţi alungat din ţară peste 4 milioane de români, în cei 22 de ani de guvernare, iar acum le propuneţi să cultive acasă sparanghel? Guvernul PNL are în lucru o strategie de aducere acasă a Diasporei ridicând salariul net, în sectorul agricol, la 3.000 de lei. Anul acesta, Programul „Tânărul Fermier” va aloca 43 milioane de euro şi va avea două componente, astfel încât 50% din această sumă, adică 20 milioane de euro, va fi destinată celor din Diaspora”, a spus ministrul Agriculturii.

Autor

Ina Stoica

Este absolventă a Facultății de Litere-Limbi și Literaturi Străine din București. Are un masterat în domeniul jurnalismului și cel al comunicării obținut în urma studiilor urmate la FJSC și ... vezi toate articolele