SCENARIU. Teoria unui medic român infecționist, despre mutațiile și despre agresivitatea Coronavirusului

Valeriu Gheorghiţă, medic primar Boli Infecţioase la Spitalul Universitar de Urgenţă Militar din București este de părere  că genomul viral al coronavirusurilor este destul de stabil, și că este puțin probabil să sufere mutații semnificative, potrivit Agerpres.

„Studiile arată, şi aici mă refer la studiile de biologie moleculară, că genomul viral al coronavirusurilor este destul de stabil. Adică se estimează şi în perspectiva apariţiei unui vaccin. Ştim foarte bine că un vaccin practic foloseşte anumite proteine din virus care stimulează apariţia de anticorpi protectori. Dacă virusul, între timp, în evoluţia sa epidemică îşi schimbă structura genetică, adică îşi modifică acele proteine de suprafaţă, rişti ca un vaccin la începutul unei epidemii să nu îţi mai fie eficient la sfârşitul acelei epidemii”, a declarat medicul Valeriu Ghoerghiță, pentru Agerpres.

Potrivit specialistului,  studiile predictive au arătat că nu se întâmplă acest scenariu, adică genomul – stabilitatea virusului – este destul de mare.

Este puţin probabil să apară nişte mutaţii semnificative care să scape de acoperirea vaccinală”, a explicat medicul.

Potrivit acestuia, este prematur să se lanseze teorii despre ipoteza apariţiei unui virus mai agresiv.

„Sunt discutate despre două subtipuri S şi L, pare că L a fost asociat cu forme mai agresive de boală, însă în momentul de faţă sunt nişte studii de caz, nişte observaţii. Este prematur să lansăm ipoteza apariţiei unui virus mai agresiv”, a spus Gheorghiţă.

El a afirmat că, potrivit predicţiilor epidemiologice, este foarte probabil să fie vorba despre un virus care va persista în circulaţie multe luni de acum înainte.

„Predicţiile din punct de vedere epidemiologic ne spun că foarte probabil vorbim despre un virus care va persista în circulaţie multe luni de aici înainte, probabil să ne întâlnim cu el şi în 2021, însă nu cu aceeaşi intensitate. Noi clar ne confruntăm acum şi în următoarele două-trei luni cu un apogeu al numărului de cazuri, după care circulaţia probabil că va scădea în sezonul cald de vară şi este posibil ca în toamnă şi spre iarnă să reapară o creştere a numărului de îmbolnăviri şi evident o supraîncărcare a sistemului medical”, a mai arătat medicul.

Valeriu Gheorghiţă a menţionat că este greu de spus când va exista vârful epidemiei cu coronavirus în România.