Sebastian Burduja: „România trebuie să fie pregătită pentru lumea post-coronavirus. Avem o singură certitudine: va fi altfel”

România are oportunitatea de a „se face bine” în această perioadă de criză panedmică și poate face „un salt în dezvoltare” exact cum a făcut generația luminoasă a pașoptiștilor, spune Sebastian Burduja, într-un editorial publicat pe Ziare.com.

„De când m-am întors în țara, acum mai bine de patru ani, aud zilnic expresii pe care nu le-am auzit niciodată în 12 ani de America. De altfel, sunt practic intraductibile în engleză.

Una este „merge și-așa”, alta este „oricum nu se mai poate face nimic”, iar preferata mea este „nu ne mai facem bine” (despre „ar fi fost prea frumos” am scris cu altă ocazie). Culmea e că abia acum, în plină pandemie, avem oportunitatea să ne facem bine.

România și lumea întreagă sunt la răscruce. Putem să ridicăm din umeri și să lăsăm criza asta să ne pună în genunchi definitiv sau putem să folosim acest moment pentru a duce România acolo unde merită să fie. Și poate să fie. Cum? Printr-un salt în dezvoltare așa cum țara asta n-a mai făcut din vremea în care s-a făcut-generația luminoasă a pașoptiștilor și tot ceea ce a urmat după aceea (momentele 1859, 1877, 1918).

Va spun că vom fi mai mult decât am fost vreodată și va voi explica foarte limpede cum vom face asta, într-o serie de articole pe care o încep azi. Nu pretînd că dețin adevărul absolut și nici că am toate soluțiile. Mă concentrez pe dezvoltarea economică, pentru că asta am făcut de ani de zile la Dalberg, Bancă Mondială și în țara. Ceea ce urmează e, înainte de toate, o chemare la dialog și apoi la acțiune. Să începem.

De ce astăzi nu-i ca mâine

Aproape jumătate din populația lumii se află, în aceste zile, sub diverse restricții impuse de autorități în lupta împotriva pandemiei de COVID-19. Ce înseamnă asta ca impact în economia globală? Imposibil de estimat cu precizie, dar vorbim de un impact până la 10% din PIB în unele țări, iar unii experți merg până la 15%. De neimaginat.

Cum va arată ziua de mâine? Nimeni nu știe. Dar oare suntem pregătiți? Nu, dar putem fi. Una dintre lecțiile pe care le-am învățat la Harvard Business School este că în situații de criză este normal să nu ai răspunsuri la toate întrebările și este sănătos să recunoști asta. Ce contează însă cu adevărat este să ai pus la punct un proces prin care să testezi permanent ipoteze și să găsești soluții.

România-și, de altfel, fiecare țară care trece prin această criză-are de făcut două lucruri mari și late. Primul, pe termen scurt: să ia măsurile urgente care salvează viețile oamenilor…și modul lor de viață. Altfel spus, să găsească toate căile prin care să se bată cu virusul și să salveze economia. Experții de la McKinsey spun că se poate și îi cred.

Fără îndoială, măsurile de salvare pe termen scurt sunt absolut necesare: statul injectează bani în economie, pentru a permite firmelor să plătească salariile, să continue activitatea, iar oamenii să poată să trăiască decent, la un nivel salarial cât mai apropiat de ceea ce aveau înainte.

Vreau să evit polemicile politice, dar voi spune asta: Guvernul României a adoptat unul dintre cele mai complete pachete de sprijin la nivel european, în condițiile în care a intrat în criză cu cele mai mari deficite gemene din UE (lista măsurilor luate de Guvern până acum poate fi consultată aici).

Al doilea lucru pe care trebuie să îl facem, mai puțin urgent dar nu mai puțin important: România trebuie să fie pregătită pentru lumea de mâine-lumea post-coronavirus. O lume despre care avem o singură certitudine momentan: va fi altfel.

Schimbarea ne poate surprinde în eterna ipostază de „merge și-așa” sau ne putem pregăti de pe-acum pentru a putea plecă în cursă din bloc-start, pentru că alte state o fac și o vor face”.

Citește aici integral Planul pentru România (I)