SONDAJ. Bolnavilor cu boli inflamatorii intestinale le este teamă să meargă la spital din cauza COVID-19. Câți au renunțat la tratament

Peste 83% din participanții la un studiu realizat de Asociaţia Persoanelor cu boli Inflamatorii Intestinale din România (ASPIIR) spun că le este teamă să meargă la spital pentru consultație sau administrare tratament, din cauza epidemiei de COVID-19. O proporție de 3% și-au întrerupt tratamentul specific din proprie inițiativă, de frica infectării COVID-19.

82% dintre bolnavii du boli inflamatoruii declară că le este teamă să nu se infecteze cu virsul SARS-CoV-2,în timp ce 7% susțin că nu le este teamă. 80% au declarat că suntîngrijorați în legătură cu contactul fizic cu alte persoane, iar peste 83% spun că le este teamă să meargă la spital pentru consultație sau administrare tratament, din cauza epidemiei de COVID-19.  98% susțin că folosesc elemente de protecție ( mască, mânuși, dezinfectanți etc) pentru a preveni infectarea.

Aceasta este una dintre concluziile sondajului „ Pacienții cu Boli Inflamatorii Intestinale și COVID – 19” realizat de Asociaţia Persoanelor cu boli Inflamatorii Intestinale din România (ASPIIR), în luna aprilie, la care au răspuns 152 de pacienți cu boli inflamatorii intestinale, cei mai mulți dintre aceștia cu vârsta sub 54 de ani (13% 18-24 de ani, 31% 25-34 de ani, 29% 35-44 de ani, 15% 45-54 de ani).

În urma studiului, ASPIIR a lansat o campanie de informare online, prin care cei mai importanți medici gatroenterologi din România au răspuns pacienților la principalele întrebări și îngrijorări semnalate în cadrul sondajului. „În această perioadă dificilă am vrut să fim aproape de pacienți și să le facilităm accesul la informație medicală validată, care să îi ajute să depășească îngrijorările și stresul provocate de un acces mai dificil la îngrijire, de riscurile asociate bolii lor, dar și pericolul acestui virus”, a declarat Isabella Grosu, Președinte ASPIIR, potrivit unui comunicat transmis de reprezentanții asociației.

Conform studiului, peste 40% cred că Boala Inflamatorie Intestinala predispune la infecția cu noul coronavirus, în timp ce 28% nu cred acest lucru, iar restul declară că nu au o părere formată.

48% cred că  tratamentul imunomodulator predispune la infecție COVID-19, iar 63% se tem că COVID-19 ar putea să agraveze simptomele Bolilor Inflamatorii Intestinale. Jumătate dintre pacienți  se tem că tratamentul pe care îl iau pentru Boala Inflamatorie Intestinală ar putea crește riscul de infecție COVID-19. 60% consideră că boala COVID-19 poate crește riscul de deces în cazul unui pacient cu BII.

Cu toate acestea, 71% dintre pacienții cu Boli inflamatorii intestinale nu consideră că ar fi mai bine ca tratamentul pentru BII să fie înterupt în aceasta perioadă, 4% cred că ar fi mai bine să întrerupă tratamentul, în timp ce 25% nu știu cum este mai bine. Doar 3% declară că au întrerupt tratamentul pentru BII din proprie inițiativă, de teama infectării COVID-19.

54% au incercat sa ia legatura cu medicul lor curant (în general pentru a obține rețetă, pentru a se programa pentru administrarea tratamentului sau consultație și pentru a cere informații cu privire la COVID-19) și doar 17% au întâmpinat greutăți în a lua legătura, în timp ce 46% nu au qau încercat să contacteze medicul.

Peste 30% spun că au primit recomandări specifice pentru BII (medicamente, evitare riscuri, protecție etc.) pe perioada pandemiei COVID-19 de la  medicul gastroenterolog curant, în timp ce 35% și-ar fi dorit și alte recomandări de la medic în legătură cu COVID-19.

Întrebați dacă în perioada 01 – 30 martie au putut face tratamentul/administrarea terapiei conform programării existente înainte de criza COVID, 71% au răspuns afirmativ. Peste 26% au spus că nu au reușit acest lucru sau au întâmpinat dificultăți (majoritatea legate de accesul în spital sau amânarea programării).

• 68% dintre pacienți se tem că în cazul unei amânări a administrării terapiei pentru BII s-ar putea confrunta cu o recădere a bolii sau un puseu.
• 66% spun că nu au folosit medicamente în afara celor prescrise de medicul curant, iar 37% au apelat la automedicație (în principal vitamine, analgezice și antiinflamatoare).
• 63% se declară  optimiști în privința rezolvării crizei COVID – 19, în timp ce 41 cred că familia i-ar putea ajuta la diminuarea îngrijorărilor legate de COVID-19, pentru 25% consultația la medic le-ar aduce mai multă liniște, iar 31% au încredere în recomandări ale autorităților naționale și internaționale.

Reguli pentru acordarea asistenței medicale în spitale

Institutul National de Sănătate Publică a postat în transparență decizională, sâmbătă, propuneri privind  setul de măsuri de relaxare care vor fi aplicate după ridicarea stării de urgență, inclusiv reguli de organizare și desfășurare a activităților în unitățile sanitare non-COVID.

Regulile de aplicat după declararea stării de alertă în unitățile sanitare se regăsesc și în proiectul de lege adoptat de Guvern luni și aflat în dezbaterea Parlamentului, în regim de urgență.

Potrivit documentulu INSP, în acordarea asistenței medicale de specialitate pacienților care se prezintă la spitale se va încerca, pe cât posibil, evitarea internării și efectuarea tratamentului medical la domiciliu/ambulatoriu.

Din cauza transmiterii comunitare a SARS-CoV-2 în Romania, toți pacienții care se internează trebuie considerați ca fiind potențial infectați, motiv pentru care este obligatorie utilizarea echipamentelor individuale de protecției la toate procedurile medicale efectuate, conform ghid INSP.

La prezentarea în spital se va realiza triajul tuturor persoanelor și în funcție de simptomatologia prezentată, cazurile suspecte vor fi internate în zone speciale de izolare (zone tampon), urmând a fi testate prin RT-PCR pentru infecția cu SARS-CoV-2 (conform recomandărilor INSP).

Pacienții suspecți (care poartă obligatoriu mască) vor fi preluați de la triaj si conduși în zona tampon de personalul anume desemnat, pe un circuit separat față de restul bolnavilor.

Daca numărul pacienților nu permite internarea lor singuri în salon, aceștia pot fi internați câte doi într-un salon, însă cu respectarea unei distante de minim 2 metri între aceștia.

Pacienții vor purta mască pe toată perioada internării în zona tampon.

Personalul medical din zona tampon va fi echipat corespunzător (halat de unică folosință peste uniforma de spital, mănuși, boneta, mască).

Se recoltează probe conform procedurii privind prelevarea și transportul probelor biologice pentru diagnosticul infecției cu SARS-CoV-2 și se trimit la Laboratorul Analize Medicale, împreuna cu Formularul de însoțire probe recoltate.

În cazul pacienților internați în zona tampon, având rezultat pozitiv, medicul curant/de gardă sună la 112 și pacientul va fi transferat la cel mai apropiat spital dedicat managementului pacienților infectați COVID-19 conform reglementarilor legale în vigoare. Salonul va fi dezinfectat înainte de internarea următorului pacient.

Persoanele prezentate și care în urma triajului nu au fost considerate cazuri suspecte, vor fi internate în secțiile aferente patologiei prezentate cu asigurarea unei distanțe de minim 2 metri între pacienți.

Fiecare unitate sanitară cu paturi are obligația de a-și revizui circuitele funcționale și procedurile de lucru conformitate cu principiile generale prezentate mai sus.

Documentul include recomandări de sănătate publică pentru măsuri specifice ce vor fi dispuse de instituțiile competente privind reluarea activității în domenii specifice după încetarea stării de urgență.

Acesta este structurat pe categorii de recomandări în funcție de spațiile și activitățile și serviciile vizate, de la unități pentru îngrijore personală, cabinete stomatologice, în transportul public, dar și la birou, școală sau biserică.