Un nou studiu relevă: O pandemie de coronavirus ar fi lovit omenirea în urmă cu 25.000 de ani

Este posibilitatea ca un tip de coronavirus să fi infectat populațiile din Asia de Est în urmă cu peste 20.000 de ani, lăsând urme în ADN-ul oamenilor din China modernă, Japonia și Vietnam. În noua cercetare, publicată în Current Biology, s-au găsit dovezi ale adaptării genetice la familia de virusuri tip coronavirus în 42 de gene din populațiile moderne din aceste regiuni.

Pandemia COVID-19, cauzată de coronavirusul SARS-CoV-2, a provcat până în prezent la peste 3,8 milioane de decese și pierderi economice în miliarde de dolari la nivel mondial. Familia virusurilor de tip coronavirus include, de asemenea, virusurile MERS și SARS, ambele provocând focare mortale semnificative în ultimii 20 de ani, relatează The Conversation.

Noua cercetare arată cum analizarea urmelor genetice pentru identificare focarelor istorice poate ajuta la tratarea focarelor viitoare.

POLITICĂ Ambasadorul României în Austria, Emil Hurezeanu, REFUZĂ propunerea de a candida la Preşedinţie: „Nu port pălării mai mari decât îmi permite capul”

21:43

TRAGEDIE Un avion de mici dimensiuni, cu 10 persoane la bord, s-a PRĂBUȘIT peste mai multe magazine din centrul unui oraş turistic din Brazilia

21:16

Pandemii ar fi putut apărea de la începutul lumii

Doar în secolul al XX-lea, trei variante ale virusului gripal au dus fiecare la focare extinse care au ucis milioane de oameni: „gripa spaniolă” din 1918-20, „gripa asiatică” din 1957-58 și „gripa din Hong Kong” din 1968-69.

Înregistrările istorice ale focarelor cauzate de viruși și alți agenți patogeni se întind în urmă cu mii de ani. Fapt care face plauzibilă apariția lor chiar și în primele perioade ale preistoriei umane.

Migrațiile antice în care strămoșii s-au răspândit din Africa în întreaga lume i-ar fi expus la noi agenți patogeni. La contactul cu virusul, oamenii s-ar fi adaptat, inclusiv din punct de vedere psihologic și imunologic, pentru a-și îmbunătăți rezistența la infecție sau la impactul bolii asupra corpului.

Adaptarea la boli poate lăsa urme genetice

În ultimele decenii, geneticienii au conceput instrumente statistice puternice pentru a descoperi urmele genetice ale evenimentelor istorice de adaptare care rămân prezente în genomul oamenilor care trăiesc astăzi. Aceste instrumente le-au permis oamenilor de știință să descopere gene care marchează adaptări pentru viața la mare altitudine și consumul de lapte la adulți, printre altele.

Cercetătorii au vrut să descopere dacă infectarea omului cu vreun coronavirus a lăsat urme genetice. Pe lângă dezvăluirea focarelor istorice de coronavirus, aceste informații pot conține noi perspective asupra bazei genetice a infecției cu coronavirus și a modului în care aceste virusuri provoacă boli în rândul oamenilor moderni.

Virușii sunt creaturi simple cu un singur obiectiv: să se multiplice. Dar structura lor biologică simplă înseamnă că nu se pot reproduce independent.

În schimb, trebuie să invadeze celulele altor organisme și să le „deturneze” procesele moleculare. Invaziile virale implică atașarea și interacțiunea cu proteinele specifice produse de celula gazdă, pe care le numim proteine ​​cu interacțiune virală (VIP).

Semnele coronavirusului antic

Analiza computațională a fost folosită pentru analizarea genomurilor a peste 2.500 de persoane din 26 de populații din întreaga lume. S-au găsit semne ale adaptării în 42 de gene umane diferite care codifică VIP-urile.

Aceste semnale VIP erau prezente în doar cinci populații, toate din Asia de Est – probabil patria ancestrală a familiei coronavirusului. Acest lucru sugerează că strămoșii asiaticilor din est au fost inițial expuși la coronavirusuri cu aproximativ 25.000 de ani în urmă.

Testele ulterioare au arătat că cele 42 de VIP-uri sunt exprimate în principal în plămâni, care este țesutul cel mai afectat de simptomele COVID-19. De asemenea, s-a dovedit că aceste VIP interacționează direct cu virusul SARS-CoV-2 responsabil pentru pandemia actuală.

Alte studii independente au arătat, de asemenea, că mutațiile genelor VIP pot media sensibilitatea la SARS-CoV-2 și severitatea simptomelor COVID-19. În plus, mai multe gene VIP sunt fie utilizate în prezent ca ținte medicamentoase pentru tratamentele COVID-19, fie fac parte din studiile clinice în acest scop.

Mai multe dintre VIP-urile adaptive identificate în studiu sunt, de asemenea, ținte medicamentoase pentru alte tipuri de viruși, cum ar fi virusul Zika și hepatita C. Mai multe dintre aceste medicamente au fost refăcute cu succes și sugerează că altele ar putea fi refăcute pentru tratamentul COVID-19.