VIDEO | Vaccinarea anti-COVID afectează fertilitatea? Ce răspunde Valeriu Gheorghiță

Preşedintele Comitetului naţional de coordonare a activităţilor privind vaccinarea împotriva SARS-CoV-2 (CNCAV)  a catalogat drept „complet false” informaţiile potrivit cărora vaccinarea anti-COVID ar afecta fertilitatea.

Valeriu Gheorghiţă a explicat și de unde a pornit toată tevatură creată în jurul acestui subiect.

Două proteine asemănătoare și nu prea

„Ideea a plecat de la faptul că există o asemănare între structura proteinei Spike şi o proteină, sincitina-1, care are rol în maturarea şi dezvoltarea placentei. Însă, studiile au arătat că există asemănări foarte mici între aceste două proteine. S-a vehiculat ideea că anticorpii antiproteina Spike ar reacţiona încrucişat şi cu această proteină, sincitina-1, care are rol în maturarea placentei. Și, evident, ar cauza aceste probleme de fertilitate. Lucrurile nu stau deloc aşa”, a explicat șeful CNCAV.

Mai mult, în sprijinul celor afirmate, Valeriu Gheorghiţă a invocat studii conform cărora vaccinarea nu afectează fertilitatea: „Sunt studii făcute la persoanele vaccinate şi s-au determinat anticorpii anti-sincitină-1 în 15 cazuri. Sunt studii pe număr mic de persoane şi nu s-au identificat aceşti anticorpi. Și, mai mult decât atât, toate datele disponibile de la acest moment arată că, după infecţia naturală cu SARS-CoV-2, nu sunt semnale că scade fertilitatea, pentru că aceiaşi anticorpi anti-proteină Spike apar şi după boala naturală”.

Studii recent publicate au arătat că, după vaccinare, nu se influenţează fertilitatea masculină. Practic, s-au uitat la anumiţi parametri din lichidul seminal şi sunt nemodificaţi faţă de starea anterioară, la un interval de circa două, trei săptămâni de la cea de-a doua doză de vaccin” – Valeriu Gheorghiţă.

Cum ne afectează organismul proteina Spike

Preşedintele CNCAV a contrazis şi informaţiile potrivit cărora, după vaccinare, proteina Spike ar circula în sânge producând efecte adverse grave în rândul persoanelor imunizate.

„Aici lucrurile sunt cât se poate de clare şi sunt studii solide în acest sens. După vaccinare, majoritatea proteinei Spike se exprimă la locul de administrare. De aceea se numeşte proteină Spike, pentru că are, practic, un cârlig care o reţine pe membrana celulelor musculare la locul de administrare. Studiile efectuate după doza 1 au arătat că există cantităţi extrem de mici de proteine S care circulă în primele două, patru zile de la vaccinare şi această proteină S dispare odată cu apariţia anticorpilor”, a explicat Valeriu Gheorghiță, demontând o altă conspirație.

În plus de asta, deşi proteina Spyke din vaccinul antiCovid este asemănătoare cu proteina virală (ca structură şi funcţie), există o diferenţă care nu îi permite proteinei Spyke să fuzioneze cu membrana celulelor ţintă.

Sunt studii care au arătat că, după doza 2, nu s-a identificat, prin teste ultrasensibile, proteină Spike circulantă. Deci, ideea în care, după vaccinare, proteina Spike circulă în sânge şi provoacă efecte adverse grave este falsă. Nu se întâmplă acest lucru” – Valeriu Gheorghiță.