Virgil Păunescu, creatorul vaccinului românesc anti-COVID: „Această pandemie nu poate să fie închisă cu actualele vaccinuri. Într-un an trebuie schimbate” (EXCLUSIV)

Vaccinul anti-COVID dezvoltat la Timișoara de colectivul profesorului Virgil Păunescu a depășit faza de testare pe animale, mai exact pe un lot de 40 de șobolani. Următorul pas este realizarea documentației pentru Agenția Medicamentului, iar dacă va fi aprobat va trece la studiile clinice pe om. 

Într-un interviu pentru GÂNDUL, vicepreședintele Academiei de Științe Medicale din România spune că împreună cu colectivul de la Timișoara dezvoltă un vaccin anti-Covid foarte ușor de administrat care ar putea oferi imunitate cel puțin 17 ani, însă autoritățile din România nu au fost interesate de acest lucru. Profesorul Păunescu afirmă însă că această pandemie nu poate să fie închisă cu vaccinurile actuale, deoarece imunitatea oferită de anticorpi durează cel mult un an.

Studiile clinice pe om în prima fază ar înseamna vaccinarea a circa 20-30 de voluntari sănătoși și urmărirea efectelor toxice pe aceștia. După aceea, dacă lucrurile merg bine trebuie să înaintezi la Agenția Medicamentului documentația și să treci la faza a doua care înseamnă vaccinarea pe câteva sute de voluntari până la o mie pentru a afla eficiența vaccinurilor. Dacă treci de faza aceasta în care eficiența vaccinului este de peste 60% se trece în faza a treia în care sunt vaccinați zeci de mii de oameni. Această etapă ne spune ce efecte secundare sunt. După fază a treia dacă totul este în parametri se trece la producția în masă”, explică profesorul Păunescu, vicepreședintele Academiei de Științe Medicale pentru GÂNDUL

Virgil Păunescu: „România poate să facă vaccinuri, dar nu le poate produce în acest moment”

Profesorul Păunescu spune că România poate să facă vaccinuri, însă nu le poate produce deoarece tehnologia de la Institutul Cantacuzino nu mai corespunde standardelor europene. Pentru a depăși faza a doua, colectivul de la Timișoara are nevoie de cinci milioane de Euro.

România poate să facă vaccinuri, dar nu le poate produce în acest moment. La Institutul Cantacuzino nu se mai produc vaccinuri de 10 ani de zile pentru că liniile de producție folosite până acum 10 ani de zile, pentru că liniile de producție nu mai corespund standardelor europene. Institutul Cantacuzino dacă dorește să-și reia producția de vaccinuri are nevoie să facă niște investiții nu mici, de sute de milioane de Euro, pentru a-și schimba tehnologia. La Cantacuzino ar trebui construită o hală la suprafață de mari dimensiuni și cu condițiile extrem de drastice pentru producția de medicamente și apoi cumpărată o linie nouă de producție. Noi, dacă reușim să punem la punct tehnologia și să depășim faza a doua, ceeea ce înseamnă cei cinci milioane de Euro pe care i-am cerut autorităților, pot spune că merită mers mai departe cu producția. Vaccinul este bun și se poate merge mai departe cu el”, explică profesorul Virgil Păunescu.

Prof Păunescu: „Vaccinul sub formă de picături, mai ușor de produs”

„Institutul Cantacuzino nu poate supraviețui doar cu un singur vaccin. Imediat apar marile companii producătoare, iar într-un an sau doi nu îți poți vinde marfa pe care o faci. Institutul Cantacuzino trebuie să aibă un portofoliu mai mare de produse și să fie realizată o linie separată de produse de vaccinuri, dar nu sub formă de injecție, ci sub formă de picături nazale. Aceată linie de picături nazale este mult mai simplu de făcut și mai ieftină decât linia de făcut fiole sau de seringi preumplute. Există și vaccin gripal de utilizare intranazală și a existat la un moment dat și pe piața românească. Mie mi-ar fi luat un an de zile să dezvolt un vacin până în faza a treia și să predăm tehnologia într-un an la Cantacuzino, pentru ca aceștia într-un an să-și facă o hală de producție pentru spray-uri nazale, dispozitive simple de administrat sub formă de picături. ”, a declarat profesorul Virgil Păunescu.

Vicepreședintele Academiei de Științe Medicale și-a administrat vaccinul românesc în două etape: pe 14 și 28 aprilie 2020: „E păcat că nu am primti acei bani pentru că avem toate datele. Faptul că eu m-am vaccinat este legal și moral. Sunt mulți cercetători care lucrează la vaccin și s-au vaccinat cu propriile seruri”, spune acesta.

Vaccinuri pe bază de antocorpi versus imunitate celulară

Imunitatea prin anticorpi și cea naturală după îmbolnăvire nu poate să țină mai mult de un an. Este foarte probabil ca la anul să ne vaccinăm din nou. Această pandemie nu poate să fie închisă cu actualele vaccinuri deoarece nu avem capacitatea să vaccinăm deoarece nu avem capacitatea să vaccinăm toată populația în termen scurt. Pe de altă parte, acele state care nu primesc vaccin și unde virusul continuă să se multiplice sunt generatoare de mutații. Și chiar dacă ne vaccinăm avem surpriza să vedem că peste un an de zile vaccinurile actuale trebuie schimbate”, mai spune acesta.

Mai mult, medicul imunolog spune că pandemia de COVID-19 poate să fie închisă doar prin „vaccinuri bazate pe Limfocite T citotoxice, nu anticorpi, așa cum sunt vaccinurile actual”.

 În epidemia de SARS-COV-1, cei care au facut boala au avut imoglobuline pentru un 1-2 ani de zile, dar imunitatea celulară era prezentă și la 17 ani de la intrarea în contact cu virusul. Am un reper când spun că această imunitate durează 17 ani și acel reper este SARS-COV-1. Imunitatea celulară va dura mult mai mult. Vaccinul pe care l-am dezvoltat noi nu este o invenție sută la sută românească, este o adaptare făcută la un vaccin personalizat și dezvoltat de americani în cancer, vaccin care a fost gândit să dezvolte doar imunitate celulară, limfocite T citotoxice”, spune profesorul Virgil Păunescu, vicepreședintele Societății de Științe Medicale.

Institutul Cantacuzino: „Nu există la acest moment în țara noastră”

Într-un răspuns pentru GÂNDUL.RO, Institutul Cantacuzino a precizat că pentru a produce un vaccin bazat pe ARN mesager, așa cum sunt serurile produse de companiile Pfizer și Moderna, România nu are în acest moment tehnologie.

„Pentru a produce vaccinul bazat pe ARN mesager, așa cum sunt cele produse de companiile BioNTech/Pfizer și Moderna sau vaccinul pe bază de vectori adenovirali ce transportă informația genetică corespunzătoare proteinei Spike SARS-CoV-2, cum este cel de la Astra Zeneca, este nevoie de achiziționarea tehnologiei necesare, tehnologie care nu există la acest moment în țara noastră”, se arată într-un răspuns al Institutului Cantacuzino pentru GÂNDUL.RO