Principalele CRIZE ale anului 2025: Românii, tot mai îngrijorați de tensiunile politice și impactul alegerilor prezidențiale asupra economiei

2025 este un an care s-a anunțat a fi mult mai complicat în contextul schimbărilor de pe scena politică și al măsurilor economice adoptate în ultimele luni.  În România, criza politică este considerată de români drept cea mai gravă problemă pentru mediul de afaceri și populație. Pe următoarele poziții în clasamentul principalelor surse de criză cu potențial de impact major asupra mediului de afaceri  sunt „taxele”,  „inflația”, „evoluția economiei”, „deficitul bugetar”, „digitalizarea accelerată” și „lipsa forței de muncă”. 

În studiul efectuat în cadrul Insight Lab și Rogalski Damaschin în urma efectuării unui sondaj la care au participat jurnaliști din România,  „Schimbările climatice” și problemele legate de „Justiția socială” (diversitate, egalitatea de șanse și incluziune) sunt la coada clasamentului, doar 12% dintre respondenți considerându-le principalele surse de criză pentru economia românească.

ACTUALITATE Dan Dungaciu: „Lumea lui Soroș e foarte puternică în continuare pe teritoriul Americii”

23:00

SĂRBĂTOARE Gândul urează tuturor cititorilor, partenerilor și colaboratorilor Crăciun Fericit!

22:00

Potrivit studiului citat de agenția de știri Mediafax, „Alegerile pentru funcția de președinte al României” reprezintă principala sursă de criză pentru mediul de afaceri în 2025: 40.30% dintre respondenți consideră scrutinul prezidențial principalul factor care va avea impact, în următoarele 12 luni, asupra mediului de afaceri.

Citește despre: anularea de anul trecut al turului 2 al alegerilor prezidențiale de către CCR și demisia președintelui Klaus Iohannis din funcție. 

Clasamentul crizelor anului 2025

1. Alegerile prezidențiale – 40,30%
2. Introducerea de noi taxe – 38,70%
3. Inflația – 36%
4. Scăderea creșterii economice – 34%
5. Deficitul bugetar – 30,50%
6. Schimbările tehnologice și digitalizarea accelerată (AI/Digitalizare accelerată)- 30,50%.
7. Lipsa forței de muncă- 27%
8. Dezinformarea pe rețelele de socializare – 23%
9. Șomajul – 23%
10. Conflictele regionale (Ucraina) și stabilitatea democrației – 19%
11. Perturbările lanțurilor de aprovizionare -18%
12. Securitatea cibernetică – 15,40%
13. Justiția socială și egalitatea de șanse – 12,90%
14. Schimbările climatice – 12%

Cele mai expuse industrii și afaceri la crizele anului 2025

Scrutinul prezidenţial programat în luna mai este văzut de 40.30% dintre respondenţi ca fiind principalul factor care va avea impact, în următoarele 12 luni, asupra mediului de afaceri. Alături de incertitudinea adusă de perioada campaniei electorale şi de viitoarele alegeri, jurnaliştii consideră că potenţiale declanşatoare de crize în domeniul de business sunt introducerea unor noi taxe sau creşterea celor existente (38.70%), inflaţia (36%) şi scăderea creşterii economice (34%).

Cele mai expuse sectoare economice la criză sunt energia (scor de 3.62), petrol şi gaze (3.38), industria financiar – bancară (3.36), tehnologia şi comunicaţiile (3.31), asigurările (3.21), serviciile pentru piaţa muncii (3.17), piaţa imobiliară (3.1), transporturile şi mobilitatea (3.07).

Inteligența artificială, considerată o amenințare mai mare decât atacurile cibernetice ale hackerilor

Schimbările tehnologice și digitalizarea accelerată de după revoluția inteligenței artificiale generative îi îngrijorează mai tare pe români decât vulnerabilitățile securității cibernetice și atacurile infractorilor cibernetici. În ultimul an, fiecare român care a căzut în plasa hackerilor a pierdut în medie 2.500 lei, aproape cât o rată la bancă. Metodele prin care hackerii au intrat în contact cu victimele au fost prin mesaje, apeluri telefonice, email, postări prin rețele de socializare și reclame.  Procentul celor atacați în România se ridică la 15%, unul dintre cele mai scăzute din Europa,  semn că unii români țepuiți au devenit mai atenți și și-au învățat lecția.

Motivul pentru care 30,50% dintre respondenți se tem mai tare de Inteligența Artificială decât de atacurile cibernetice: după lansarea chatbotului ChatGPT, tehnologia câștigă tot mai mult teren, mulți nu mai reușesc să țină pasul cu tehnologia, dar dincolo de ajutorul uriaș oferit în multe domenii de activitate există și unele temeri cu privire la impactul avut asupra locurilor de muncă. Totuși, o serie de job-uri rămân de neatins pentru Inteligența Artificială, indiferent de nivelul de dezvoltare. Cu toate că multe meserii ar putea dispărea, ocupațiile de agricultori, șoferi, programatori, inginer hardware și specialist în digital marketing se vor menține în următorii 10 ani, conform unui sondaj realizat în rândul celor mai mari angajatori.

23% dintre respondenții sondajului susțin că dezinformarea pe rețelele de socializare reprezintă un pericol major pentru mediul de afaceri, în timp ce 15,40% se tem de pericolele atacurilor cibernetice.

În 2024, românii erau mai speriați de război, iar vest-europenii erau mai îngrijorați de migrația ilegală

În 2024, în țările din Europa de Vest, migrația era considerară o problemă mai gravă decât schimbările climatice sau amenințarea rusă, potrivit unui raport citat de DW. Potrivit studiului Kantar remis de HotNews, în anul precedent, războiul era văzut ca o mai mare amenințare externă pentru jumătate din populația din Europa Centrală și de Est (52%), urmată de scumpiri (37%) și de migrație.

Pe români i-au îngrijorat cel mai tare războiul de la graniță (50%), urmând creșterea prețurilor (37%), creșterea sărăciei (43% vs. 29%), crize alimentare sau de apă  (24% vs. 12%) și adâncirea diferențelor economice dintre oameni (27% vs. 20%). Îngrijorările privind escaladarea războiului din Ucraina sunt în scădere de la eforturile noii administrații prezidențiale de la Casa Albă pentru începerea negocierilor de pace cu Rusia.

Sursa Foto: Profimedia/Shutterstock

Citește și:

Nici bogații nu mai au bani! Economiștii se așteaptă în 2025 la izbucnirea unei CRIZE FINANCIARE ca în 2008, cu probabilitate de 45% 

Scenarii pentru 2025: Mediul de afaceri se pregătește pentru o CRIZĂ economică. Mii de angajați ar putea deveni șomeri