Fericirea este o experiență profund subiectivă, influențată de mediu și genetică, care are componente atât emoționale, cât și cognitive. Când suntem fericiți, nu doar simțim, ci și gândim.
O echipă de cercetători de la Universitatea Kyoto, Japonia, afirmă, în urma unui studiu realizat, că regiunea precuneus este mai mare la persoanele fericite decât la persoanele care nu sunt la fel de fericite.
În cadrul studiului, neurologii, într-o primă fază, au scanat cu ajutorul RMN creierul a 51 de participanți, 26 dintre ei de sex feminin. Apoi, participanții au fost rugați să răspundă la trei chestionare comune: Scala Subiectivă a Fericirii, un „cântar” global cu patru elemente ce determină fericirea subiectivă; Scala Intensității Emoționale, care evaluează intensitatea emoțiilor pozitive și negative, și Scopul într-un Test de Viață.
Ei au descoperit că mai multă fericire crește volumul precuneus-ului. Precuneusul este o regiune mai puțin studiată a creierului, situată în cortexul parietal medial, și ascuns în fisura dintre cele două emisfere cerebrale. Mai mult decât atât, volumul acestuia crește odată cu creșterea intensității emoționale pozitive și cu stabilirea certă a scopului în viață, pe când intensitatea emoțională negativă și lipsa unui scop în viață face ca precuneusul să fie mai mic.
„Descoperirile noastre sugerează că precuneusul mediază fericirea subiectivă prin integrarea componentelor emoționale și cognitive ale fericirii”, au declarat autorii studiului.
Cercetătorii au notat că este posibil ca modul în care au proiectat studiul ar fi putut avea un impact asupra rezultatelor. Prin faptul că au realizat scanarea RMN, în primul rând, există o șansă ca nivelul de fericire să poată fi influențat (unii participanți au raportat că RMN-ul nu este tocmai cea mai distractivă procedură.)
Asta înseamnă că putem să ne luăm grijile în propriile mâini și să ne creștem nivelul de fericire prin creier? Se pare că da. „Mai multe studii au aratat că meditația poate crește masa materiei cenușii din precuneus”, afirmă autorul principal al studiului Wataru Sato, scrie Descopera.