CU GÂNDUL LA ROMÂNIA. Interviu cu românul cu cea mai mare pepinieră de fructe de Goji din Europa. Daniel Cojocariu a reușit să unească producătorii de fructe proaspete de Goji din Portugalia, o inițiativă fără precedent

”CU GÂNDUL LA ROMÂNIA” vă prezintă, în fiecare zi, oameni remarcabili care au cunoscut excelența în diferite domenii precum educație, cercetare, cinematografie, teatru, muzică, afaceri, informatică, administrație sau sport.

”CU GÂNDUL LA ROMÂNIA” se dorește a fi, cotidian, o întâlnire motivantă cu adevărate personalități ale țării. În cuprinsul acestei rubrici cu totul speciale veți face cunoștință cu oameni pentru care locul întâi al unui podium – fie el și metaforic – se transformă, de fiecare dată, într-o realitate palpabilă. Oameni pentru care un microscop devine o a doua natură, iar camera de luat vederi o prelungire, firească, a gândului și a sufletului.

”CU GÂNDUL LA ROMÂNIA” nu este doar un laitmotiv jurnalistic, ci o întreagă lume adusă mai aproape și descifrată sub ochii cititorului, o ”scenă” unde ”actorii” își prezintă realizările extraordinare. În același timp, ei și sunt oamenii deciși să își îndeplinească visele și să își transforme propriile speranțe în certitudini, oamenii care impresionează, de altfel, și dincolo de granițele României.

FOTO-VIDEO TRAGEDIE pe o șosea din Olt, în Ajunul Anului Nou. Două persoane au murit, după ce mașina în care se aflau a fost spulberată de un tânăr de 21 de ani

16:13

EXTERNE Refuzul Ungariei de a implementa în legislația națională directivele europene anticorupție COSTĂ. Budapesta pierde fonduri importante de la UE

15:58

Daniel Cojocariu este românul care s-a stabilit în Portugalia în urmă cu aproximativ 20 de ani, cu speranța că își va croi un drum într-o altă țară, fiind curios de a experimenta un alt stil de viață, însă și o provocare în același timp de a-și dovedi că, în orice moment, viața poate fi luată de la capăt. Experiențele din Portugalia și ajutorul primit de comunitatea de români, când abia sosise în cea mai veche țară a Europei, l-au făcut  să ajute la rândul sau pe cei aflați la început de drum. După un eșec în vânzarea ciupercilor, domeniu în care a devenit principalul competitor a producătorilor spanioli, românul s-a reorientat către producția fructelor proaspete de Goji.  După ce și-a dezvoltat afacerea,  Daniel Cojocariu a reușit să coordoneze și să unească producătorii de fructe proaspete de Goji, o inițiativă fără precedent, urmând ca în luna septembrie a acestui an să fie înființată prima asociație de fructe proaspete Goji din Portugalia. Daniel Cojocariu intenționează să înregistreze ceaiul de Goji la Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară – European Food Safety( EFSA), fiind un produs nou în marketul european și să ajute astfel la deschiderea pieței în Europa. Despre iubirea și mândria de a fi român, Daniel Cojocariu spune că a ales împreună cu familia să nu dobândească cetățenia porugheză, fiindu-i  „suficient să fie român, uimindu-i „ astfel pe cei din jur

 „În anul 2001, undeva în jurul lunii iunie, am decis să plec din România. Comunitatea de români din Portugalia m-a ajutat foarte mult să mă integrez”, spune românul stabilit în Portugalia de peste două decenii, Daniel Cojocariu

Gândul.ro: Cum ați decis să plecați din România?

Daniel Cojocariu:  În anul 2001, undeva în jurul lunii iunie, am decis să plec din România  pentru că aveam câteva rude prin alianță în Portugalia. A fost o curiozitate  a unui tânăr de a experimenta viața în străinătate. Întâmplarea face că mi-a plăcut mult locul, clima, țara, oamenii și am decis să rămân.

În România aveam o situație financiară foarte bună. Lucram la o fabrică de ceaiuri din Lugoj, iar soția lucra ca asistent medical la Spitalul Municipal.

La început, ca orice început,  a fost  mai greu. Nu știam să vorbesc limba portugheză, binențeles ca să-mi pot găși de lucru. Însă, comunitatea de români de la aceea vreme m-a ajutat foarte mult să mă integrez și mi-au arătat pașii ce trebuie să-i fac pentru a–mi găși repede un job (mi–am declarat prezența în Portugalia și mi-au dat un număr fiscal ) și a fost mai ușor în acest fel.

Din această cauză mă implic și ajut pe cine pot, pentru că și eu am fost ajutat la rândul meu. Trebuie să nu uităm încercările prin care trecem și să învățăm din ele. Încercările te învață să fii om și îți formează un caracter mai uman. După ce am trecut de această etapă, mi-am adus soția în Portugalia, apoi în primăvara următoarea a venit și băiatul meu, Angel.

Iubirea față de țară și mândria de a fi român l-au făcut pe Daniel Cojocariu și familia acestuia să-și păstreze cetățenia română și să nu solicite dobândirea celei portugheze, spunând că îi „este suficient să fie român, uimindu-i pe cei din jur”cu alegerea sa.

FOTO: Arhivă personală

„I-am uimit cu dorința mea. Sunt printre puținii care nu își doresc cetățenia portugheză. Îmi este suficient să fiu român”

Daniel Cojocariu: Mi-am adunat banii din veniturile ca șofer (jobul ce l-am avut pentru prima dată) și mi-am înființat o firmă de construcții în 2006, numită „Banat„, nume ce îmi amintește de regiunea de unde provin. Existau anumite condiții necesare pentru înființarea unei firme, însă nu și cetățenia. Eu nu am cetățenie portugheză. Suntem mândri să spunem oriunde că suntem rezidenți în Portugalia, dar cetățeni români, atât eu cât și soția.

În 2008, am fost nevoit să închid firma de construcții din cauza recesiunii, majoritatea firmelor de construcții au falimentat. În tot acest timp, m-am gândit să mă orientez către agricultură.  Am studiat piața în zona respectivă, din perspectiva unui producător, și am aflat  că, în zona de sud a Portugaliei (Algarve) nu existau cultivatori de ciuperci.  Portughezii sunt consumatori de ciuperci. Tot ce se vindea în supermaket-uri era importat din Spania.

După un studiu de piață, Cojocariu a aflat că cererea pentru ciuperci în zona de sud a Portugaliei era mare, așa că a decis să se consulte cu un specialist în cultura ciupercilor, ulterior ajungând să producă tone de ciuperci. A devenit concurentul spaniolilor datorită calității produsului, ceea ce i-a adus multe beneficii, însă și dezavantaje. Unul dintre acestea a fost oferta de a renunta la cultivarea ciupercilor.

Decizia de a refuza oferta concurentilor spanioli i-au generat pierderi uriașe, fiind eliminat din joc.

„Am ajuns să produc tone de ciuperci și am devenit un concurent al spaniolilor”

Daniel Cojocariu: Am realizat un proiect 1.3 milioane de euro  cu ajutorul unui investitor englez. Nu știam nimic despre acest domeniu. Că să învăț despre cultura ciupercilor, am adus-o din România pe doamna Dr. Ing. Ioana Tudor,   specialist în cultura ciupercilor comestibile. A scris foarte mult despre cultura ciupercilor.

Am ajuns să producem tone de ciuperci și am devenit un concurent al spaniolilor.  Am fost invitat de cea mai mare companie de ciupercărie din Andaluzia, sudul Spaniei, să nu mai producem la fabrica  noastră, în schimbul unei imense sume de bani. Binențeles că investitorul englez, domul David a refuzat. Calitatea produsului meu era atât de bună, încât am acaparat toată zona de sud a Portugaliei, aveam un  produs de calitate, prospăt. Spaniolii au venit cu o strategie pe piața Portugaliei ( nu-și puteau permite să piardă atâția clienți în favoarea noastră) si imediat au scăzut prețul ciupercilor de la 2.40 euro la 1.50 euro, moment în care am adus această problema în atenția Ministerului Agriculturii, însă nu s-a putut face nimic. S-a impus un preț mic pentru a mă elimina din joc, am avut pierderi uriașe în anul acela, peste 100.000 euro. Așa că am decis să vindem fabrica de ciuperci. După ce am pierdut în afacerea aceasta, mi-am dat seama că singur nu poți face nimic.

După eșecul în producția ciupercilor, românul s-a reorientat către producția fructelor proaspete de Goji. Goji a fost descris ca un „super-fruct al longevității și al tinereții” datorită nivelurilor sale concentrate de substanțe benefice și puteri antioxidante. Astfel, Cojocariu s-a decis să creeze o pepinieră, pentru a prelucra ulterior fructele proaspete de Goji, piața oferind la aceea vreme doar fructe uscate.

Daniel Cojocariu: În același timp, în anul 2012, eu aveam o plantație de fructe de Goji, aduse din Tibet. Vecinul meu avea casă în Macao și s-a oferit să îmi aducă plante de Goji, el cunoștea foarte bine planta si mi-a vorbit despre cât de mult sunt apreciate în zona Asiei, așa că am început cu acesta curiozitate, în paralel cu ciupercăria, doar pentru producția proprie.  După ce am pierdut sute de mii de euro, mi-am dat seama că singur nu poți face nimic și am lansat conceptul de a face o pepinieră  cu fructe Goji. Și, cum am decis să vindem fabrica de ciuperci, am hotărât să mă dedic 100% la creșterea și cultivarea plantelor proaspete de Goji. Am studiat piața, am observat că e un fruct scump, cu multe proprietăți pentru organism, dar în market  existau doar fructe uscate, aduse din China. Atunci am hotărât ca eu să le congelez sau să le transform în derivate.

În 2016, am început timid cu o pepinieră, mi-am făcut publicitate pe Facebook, am primit multe întrebări, persoanele erau interesate de plante, iar atunci am început să-mi dezvolt afacerea și mi-a venit fericita idee de a face contract cu clienții, contract ce constă în faptul că eu le vând plantele cu un preț fix, le dau sfaturile necesare pentru creșterea și îngrijirea plantelor, iar mai apoi le cumpăr productia de fructe, cu un preț, stabilit în contract.

După ce și-a dezvoltat afacerea, Daniel Cojocariu a reușit să coordoneze și să unească producătorii de fructe Goji proaspete, o inițiativă fără precedent, urmând ca în luna septembrie a acestui an să fie înființată prima asociație de fructe Goji din Portugalia.

„Eu am creat cel mai mare grup de productori de Goji din Portugalia. În luna septembrie voi crea prima asociație de fructe Goji din Portugalia”

Daniel Cojocariu: Eu am reușit să creez un grup neexistent, a producătorilor de Goji. Eu am creat cel mai mare grup de producători de Goji din Portugalia. Avem în prezent peste 40 hectare plantate și peste 20 hectare în faza de proiect. În luna septembrie voi crea prima asociație de fructe Goji din Portugalia.

FOTO: Arhivă personală

Cultivatorii sunt încă în primele etape de înțelegere a diferențelor dintre cele două soiuri în contextul european.

Am în pepinieră două varietăți de plante de Goji: Lycium chinense,  plantă cu proprietăți medicinale și Lycium Barbarum, cunoscută pentru fructele ei dulci.

FOTO: Arhivă personală

Din Lycium chinense, agricultorii din grup adună frunzele le ususcă, le macină și mi le dau în schimbul sumei stabilite în contract, pentru ceai. Avem 5 varietăți de ceai de goji cu Lucia-lima, Lavandă,Tim–lămâie, Mentă-piperată și nu în ultimul rând goji simplu.Toate produse și ambalate în regim biologic (fără pesticide).

Din varietatea L. barbarum pe care o cultivăm pentru fructe, folosim fructele ca atare sau congelate din care facem o mare gamă de produse derivate (suc, dulceață, batoane energetice, ciocolată, băuturi alcoolice (gin, bere).

FOTO: Arhivă personală

FOTO: Arhivă personală

Dar nu în ultimul rând produse cosmetice, care sunt în faza de testare (loțiune corporală, gel dus, săpun lichid, șampon ) toate au la baza extract de Goji biologic.

Daniel Cojocariu intenționează să înregistreze ceaiul de Goji la Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară (EFSA)

„Nu există niciun alt producător care să fi intenționat să înregistreze ceaiul de Goji la nivel european. Pentru că ne dorim să avem piață de desfacere a ceiului și în Europa, trebuie să urmăm această procedură”

Gândul.ro: Ce produs vă reprezintă cel mai bine?

Daniel Cojocariu: Ceaiul de Goji  intenționez să îl înregistrez la Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară (EFSA) pentru că este un produs nou în marketul european.

Există un proces de omologare a unui produs nou pe piața europeană. Dacă am fi avut un precedent de vânzare a ceiului din frunze de Goji, varietatea Lycium chinense, nu ar fi trebuit noi să recurgem la introducerea lui în European Food Safety (EFSA) . Pentru că ne dorim să avem piață de desfacere a ceiului și în Europa, trebuie să urmăm această procedură.

Este un proces în curs de desfășurare care se va finaliza în toamna aceasta.

Totul pornește de la legalizarea produselor și testarea produselor. Acesta este principiul după care mă ghidez. Pentru o crema antirid aștept o autorizație de 1 an și jumătate de zile, pentru că trebuie testat produsul suficient de mult, ceea ce este normal (și a căzut și pandemia peste noi).

Daniel Cojocariu intenționează să introducă pe piața europeană ceaiul de Goji, fiind relevant pentru sănătatea umană. Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară (EFSA) este autoritatea responsabilă a evaluării riscurilor Uniunii Europene (UE) pentru siguranța alimentelor și furajelor. În strânsă colaborare cu autoritățile naționale și în consultare deschisă cu părțile interesate, EFSA oferă consultanță științifică independentă și comunicare clară cu privire la riscurile existente și emergente.

Conform reglementărilor UE, orice aliment care nu a fost consumat „în mod semnificativ” înainte de mai 1997 este considerat a fi un aliment nou și trebuie să se arate că alimentele noi îndeplinesc trei criterii, înainte de a fi autorizate pentru vânzare. Nu trebuie să fie nesigure, etichetarea lor nu trebuie să inducă în eroare și calitatea nutrițională nu trebuie să fie inferioară altor alimente similare pe care le-ar putea înlocui.

Daniel Cojocariu susține că deține certificatul biologic pentru cele două varietăți de plante, cât și pentru ceaiul de Goji.

Neavând foarte multe informații despre beneficiile asupra sănătății a frunzelor de Goji, Daniel Cojocariu s-a consultat din nou cu un expert în domeniu, apelând la un inginer biolog care i-a expus principalele beneficii antioxidante ale fructului uscat asupra organismului.

Gândul.ro: Care este povestea producerii ceaiului de Goji?

Daniel Cojocariu: Am ales să produc ceaiul de Goji datorită studiilor aprofundate făcute de Univeristatea din Algarve-Gambelas. Neștiind nimic despre plante, mi s-a recomandat Inginera Biolog, Susana Anahi Dandlen, de la universitatea Gambelas, din zonă.

Așa cum am căutat să mă consult cu un expert în domeniul ciupercilor, așa am făcut și în domeniul ceaiului de Goji. Doamna Inginer Susana a făcut testarea  frunzelor, a văzut proprietătile antioxidante din frunze si de aici am pornit cu primul produs, ceaiul din frunze, din varietatea Lycium chinense.

Gândul.ro: Ce dificultăți ați întâmpinat de-a lungul timpului?

Daniel Cojocariu: Ca în orice început, nimic nu e ușor!

Încă nu am  ajuns în punctul în care să nu mai investesc. Tot ce am este din munca mea, nu am luat niciun împrumut de data aceasta, așa cred că e cel mai bine , să nu mai depind de nici un investitor, e pur și simplu afacerea familiei.

Spre exemplu, pentru un singur produs, BĂUTURĂ DE GIN DE GOJI, plătesc o fabrică pentru a-l produce, însă sunt necesare valori minime de comandă, cantitatea impusă de fabrică, și trebuie investit, neavând o certitudine că se va vinde într-un timp scurt precum a fost produs.

Gândul.ro: Cum vindeți produsele?

Daniel Cojocariu: Eu lucrez cu multinaționale din Germania, Austria.

Cu India am un contract în ceea ce privește vânzarea ceaiului de Goji.

Gândul.ro: Ce produse sunt solicitate de consumatori?

Daniel Cojocariu: Băutarile alcoolice, suplimente alimentare (biscuiți vegani, batoane energetice), ceaiurile.

Producătorul român valorifică și prelucrează fructele proaspete de Goji în  peste 50 de produse, iar din frunze produce ceai și derivate din acesta. În schimb, în România se obișnuiește ca producătorii să se axeze doar pe vânzarea plantelor, potrivit spuselor lui.

Gândul.ro: Ce vă diferențiază de producătorii din România?

Daniel Cojocariu: Am observat că în  România  majoritatea producătorilor sunt axați doar pe vânzarea de plante, deci diferența e în faptul că eu valorific fructele, cum am enumerat mai sus.

Gândul.ro: Relaționați în vederea productiei de fructe Goji cu români?

Daniel Cojocariu: Colaborez cu un producător de Goji din Cluj.

Gândul.ro: O experiență recentă în ceea ce privește negocierea produselor?

Daniel Cojocariu: Am negociat cu o multinațională înainte de pandemie (februarie) pentru a furniza batoane energetice inedite.

Gândul.ro: Ce impact a avut criza coronavirusului asupra producerii și vânzării produselor?

Daniel Cojocariu: Am oprit totul două luni, luna aprilie și mai. Pur și simplu, am fost blocat în casă, mergeam doar la teren să ud plantele, să le îngrijesc, în speranța că va trece cât mai repede pandemia. De obicei primăvara e punctul forte al vânzării de plante.

Nu am mai putut finaliza construirea fabricii de transformare a fructelor în produsele menționate (suc, dulceață).

În încheiere, Daniel Cojocariu spune că, deși a plecat din România de mulți ani, și-ar dori ca producția de fructe de Goji să se dezvolte atât în țara natală, cât și în Europa, datorită proprietăților antioxidante ale acestuia.

Autor

Loredana Dinu

S-a născut în București și este absolventă a Facultăţii de Științe Politice și a două programe de masterat. Și-a desfășurat o parte din activitate la Bruxelles, în perioada studiilor, în ... vezi toate articolele