JUSTIȚIE. Codruța Kovesi, pe urmele celor mai bogați infractori din Uniunea Europeană. Procurorul român va cerceta numai dosare cu prejudiciu de peste 10 milioane de euro

”CU GÂNDUL LA ROMÂNIA” vă prezintă, în fiecare zi, oameni remarcabili care au cunoscut excelența în diferite domenii precum educație, cercetare, cinematografie, teatru, muzică, afaceri, informatică, administrație sau sport.
”CU GÂNDUL LA ROMÂNIA” se dorește a fi, cotidian, o întâlnire motivantă cu adevărate personalități ale țării. În cuprinsul acestei rubrici cu totul speciale veți face cunoștință cu oameni pentru care locul întâi al unui podium – fie el și metaforic – se transformă, de fiecare dată, într-o realitate palpabilă. Oameni pentru care un microscop devine o a doua natură, iar camera de luat vederi o prelungire, firească, a gândului și a sufletului.
”CU GÂNDUL LA ROMÂNIA” nu este doar un laitmotiv jurnalistic, ci o întreagă lume adusă mai aproape și descifrată sub ochii cititorului, o ”scenă” unde ”actorii” își prezintă realizările extraordinare. În același timp, ei și sunt oamenii deciși să își îndeplinească visele și să își transforme propriile speranțe în certitudini, oamenii care impresionează, de altfel, și dincolo de granițele României.

Dincolo de controversele apărute în spațiul public, Laura Codruța Kovesi este una dintre cele mai proeminente figuri ale justiției românești, ajunsă acum în postura șef al Parchetului European. Vorbim aici despre o structură înființată la nivelul Uniunii Europene, care are ca obiect de activitate investigarea faptelor de corupție care vizează infracțiuni cu prejudicii ce depășesc suma de zece milioane de euro.
Asta înseamnă că Uniunea Europeană a creditat-o pe românca Kovesi să ancheteze dosare care, judecând după nivelul sumelor vehiculate, ar putea implica unele dintre cele mai influente persoane din țările membre.

„Mă aştept la atacuri împotriva instituţiei şi împotriva procurorilor”

Într-un interviu acordat agenției „Euronews”, fosta șefă a DNA a explicat că, din fotoliul de procuror șef al Parchetului European „va investiga cazuri legate de persoane situate în posturi cheie, sau persoane care dispun de puternice mijloace financiare”.

Procurorul român a explicat aici că este vorba despre infracţionalitatea legată de TVA și „nu oricine este în măsură să comită astfel de acte”. Ca urmare, Kovesi a explicat că se așteaptă la „atacuri împotriva instituţiei şi împotriva procurorilor” .

Din păcate, încă din decembrie anul trecut, activitatea instituţiei pe care Laura Codruța Kovesi o conduce este blocată de Malta, stat european ce nu a oferit, până acum, vreun candidat eligibil pentru instituţia europeană.

Născută la data de 15 mai 1973, la Sfântu Gheorghe, Kovesi este fiică de procuror. Tatăl ei a dețint, din 1980 și până în 2010, funcția de procuror șef al Parchetului de pe lângă Judecătoria Mediaș. Fiica lui, avea însă să aibă o carieră impresionantă.

După ce a început ca procuror la Sibiu, Kovesi a devenit, în 2006, prima femeie și totodată cel mai tânăr procuror șef din istoria României.

În 2013, aceasta avea să ajungă la cârma de DNA. Până la 9 iulie 2018, când a trebuit să plece din funcție, pe la DNA au trecut o mulțime de oameni politici, invlusiv miniștri, primari, foști primari și oameni de afaceri, așa încât, umplut cu oameni bogați, arestul Poliției Capitalei a fost supranumit și „Beciul Domnesc”, așa cum l-a poreclit, într-o glumă amară, fostul primar al Constanței, Radu Mazăre, în timpul unui interviu acordat chiar în fața DNA, cu ocazia unor audieri.

Activitatea DNA a ajuns, în acea perioadă, inclusiv în presa internațională. Cotidianul britanic The Guardian o caracteriza, în 2015, pe șefa Parchetului Anticorupție, drept un „procuror-șef liniștit și modest care aduce trofeu după trofeu” și conduce „o luptă împotriva corupției fără rival în țările Europei de Est”. Activitatea DNA-ului făcuse ca încrederea publicului în instituțiile statului să crească.

Mandatul său de șef al DNA-ului a sporit considerabil încrederea publică în instituție, care, potrivit mai multor sondaje, ajunsese atunci până undeva la 60 la sută.

Nu a cerut despăgubiri României

Numai că mandatul Codruței Kovesi la șefia DNA s-a sfârșit, în cele din urmă, la capătul unui scandal uriaș, consumat la cel mai înalt nivel, între președinte și Guvern.

Mai mult, de acum fostul procuror șef al DNA s-a trezit cercetat penal în mai multe dosare penale pentru luare de mită, abuz în serviciu, mărturie mincinoasă, coordonarea unui grup criminal organizat și represiune nedreaptă.

Kovesi nu a lăsat lucrurile așa și a chemat România în judecată la CEDO. În primăvară, magistrații Curții Europene i-au dat dreptate și au subliniat că i-au fost încălcate drepturile prin imposibilitatea de a contesta decizia Curții Constituționale care a condus la revocarea din fruntea DNA în iulie 2018.

Conform magistraților de la Strasbourg, dreptul la un proces echitabil i-a fost încălcat prin imposibilitatea de a avea acces la o instanță în care să-și apere drepturile cu privire la revocarea disciplinară din funcția de procuror-șef DNA.

Actualul procuror european nu a cerut despăgubiri materiale, dar decizia magistraților europeni va produce efecte în cazul viitoarele hotărâri luate în România privind revocarea procurorilor.