”CU GÂNDUL LA ROMÂNIA” vă prezintă, în fiecare zi, oameni remarcabili care au cunoscut excelența în diferite domenii precum educație, cercetare, cinematografie, teatru, muzică, afaceri, informatică, administrație sau sport.
”CU GÂNDUL LA ROMÂNIA” se dorește a fi, cotidian, o întâlnire motivantă cu adevărate personalități ale țării. În cuprinsul acestei rubrici cu totul speciale veți face cunoștință cu oameni pentru care locul întâi al unui podium – fie el și metaforic – se transformă, de fiecare dată, într-o realitate palpabilă. Oameni pentru care un microscop devine o a doua natură, iar camera de luat vederi o prelungire, firească, a gândului și a sufletului.
”CU GÂNDUL LA ROMÂNIA” nu este doar un laitmotiv jurnalistic, ci o întreagă lume adusă mai aproape și descifrată sub ochii cititorului, o ”scenă” unde ”actorii” își prezintă realizările extraordinare. În același timp, ei și sunt oamenii deciși să își îndeplinească visele și să își transforme propriile speranțe în certitudini, oamenii care impresionează, de altfel, și dincolo de granițele României.
Prim-trompetistul Filarmonicii de Stat Botoșani, Mirel Manea, este primul artist român care a obținut permisiunea autorităților italiene pentru a face aceste filmări în Colosseum, „cel mai celebru şi protejat monument istoric mondial, emblemă a fostului Imperiu Roman, al Romei şi lumii moderne actuale”. Mirel Manea a declarat pentru GÂNDUL.RO că sunt puțini artiști care primesc această onoare, fiind o scenă-simbol pentru cultura întregii umanități, și că actul artistic are o semnificație profund spirituală: aria interpretată, „Corul sclavilor” (Nabucco), este un mesaj de solidaritate și de speranță în momentele cumplite traversate, acum, de omenire.
„Colosseo” este o producţie a televiziunii italiene și reprezintă un solo de trompetă pe adaptarea unor lucrări celebre de către Andrei Tudor, precum „Va pensiero”, actul III al operei Nabucco a celebrului compozitor italian Giuseppe Verdi.
Este o acustică pe care nici cei mai mari fizicieni ai lumii nu au reușit să o explice: practic, în toate colțurile Colosseumului, chiar și dacă aprinzi un chibrit, sunetul este același peste tot. Este un mister . Este singura clădire din lume cu asemenea acustică. Așa cum bine știți, este cea mai mare scenă din antichitate, iar „secretul” acestei acustici senzaționale nu a fost obținut nici măcar prin tehnologia modernă. – Mirel Manea
Aria „Corul sclavilor” are o semnificație aparte în contextul trecutului istoric al Colosseumului. La construcția Colosseumului au fost folosite zecile de mii de sclavi prizonieri de război și, ulterior, gladiatorii (majoritatea sclavi) și prizonierii din războaie erau puși să lupte între ei sau cu animale sălbatice. Spectatorii se delectau privind luptele sângeroase, iar specialiștii estimează că între anii 80-400 e.n. și-au pierdut viața în Colosseum în jur de 300.000 oameni, alături de peste 1 milion de animale.
„Mesajul meu, prin „Corul sclavilor” (Va pensiero) este unul de solidaritate și speranță – în timpul pandemiei am văzut imagini din Roma, cu străzi pustii, într-un moment tragic din istoria Romei. Și am ales să fac acest material, a durat luni de zile să obțin permisiunea să transmit mesajul meu pentru sufletele oamenilor în această perioadă în care suntem cu toții copleșiți de o situație fără precedent în istoria modernă a omenirii” – Mirel Manea
Cea mai mare construcție a vremurilor sale și astăzi este cel mai mare amfiteatru antic care poate fi vizitat in Italia, fiind considerat una dintre cele șapte minuni ale lumii.
În prezent, în fiecare Vinerea Mare, Papa conduce o procesiune torchlită „Calea Crucii”, care începe în zona din jurul Colosseumului.
GÂNDUL.RO: Cum ați obținut permisiunea de a face înregistrarea în Colosseum, având în vedere că doar câțiva dintre marii artiști ai lumii au cântat acolo?
Eu sunt și Ambasador al Culturii și Artei Muzicale la Vatican, titlu obținut în 2016. Această titulatură este atribuită de Alfredo Luciani, președintele Institutului Superior ”Carità Politica”, și de Cardinalul Koch, președintele Consiliului Pontifical pentru promovarea Unității Creștinilor. Așadar, cei de acolo au făcut „lobby” pentru mine. Însă conexiunea s-a creat încă din 2004, când am fost protagonistul unui concert în fața Papei Ioan Paul al II-lea, la 25 de ani de pontificat. Și iată, de atunci, din 2004 până astăzi, cu bucurie infinită am aflat că autoritățile din Italia mi-au oferit această posibilitate și au acceptat să îmi dea permisiunea pentru filmări. Sigur, nu pentru ca acest material artistic să fie vândut sau exploatat economic. El este creat doar în scopul de promovare artistică și, așa cum îmi place mie să spun, este o punte între cele două țări.
„Practic, filmările au avut loc în timp record, în lunile iunie și iulie, astfel am reușit să ofer publicului din România, dar și celui internațional, imagini exclusive realizate cu drona deasupra celor mai importante monumente din Roma: Colosseo, Fori Imperiali, Fontana di Trevi, Piazza Venezia, Altare della Patria. Cel mai emoționant moment a fost să cânt cu trompeta în mijlocul Colosseumului. Spiritual, este o punte sufletească creată între România și Italia.
GÂNDUL.RO Există o sonoritate anume pe care ați sesizat-o în clădirea Colossseumului?
Da, așa este. Este o acustică pe care nici cei mai mari fizicieni ai lumii nu au reușit să o explice: practic, în toate colțurile Colosseumului, chiar și dacă aprinzi un chibrit, sunetul este același peste tot. Este un mister . Este singura clădire din lume cu asemenea acustică. Așa cum bine știți, este cea mai mare scenă din antichitate, iar „secretul” acestei acustici senzaționale nu a fost obținut nici măcar prin tehnologia modernă.
GÂNDUL.RO: Cum ați ales aria „Corul sclavilor” din opera lui Verdi? Ce mesaj transmiteți de pe scena-simbol a Colosseumului?
Acesta este și motivul pentru care am ales din opera lui Giuseppe Verdi Nabucco – Corul sclavilor. Această scenă a Colosseumului este dedicată doar unei muzici care atinge excelența. A fost un moment emoționant al carierei mele să fiu acolo pe cea mai prestigioasă scenă a lumii cu o istorie de mii de ani.
Mesajul meu, prin „Corul sclavilor” (Va pensiero) este unul de solidaritate și speranță – în timpul pandemiei am văzut imagini din Roma, cu străzi pustii, într-un moment tragic din istoria Romei. Și am ales să fac acest material, a durat luni de zile să obțin permisiunea să transmit mesajul meu pentru sufletele oamenilor în această perioadă în care suntem cu toții copleșiți de o situație fără precedent în istoria modernă a omenirii.
https://www.facebook.com/mirel.manea/posts/4111476655594444?__xts__[0]=68.ARDanvGbDJ5bV5MIpx0XEKn8QRLDzO0ZdMkvslsF1gLB0mWA4GJN5GlcL4ofCH2DWJvWy4dgDPcLjDyR2Gua9GhiVxQQ9Xpkt3WL_CggHae5_RPm0gKB99sP-TPUG5AWQfXZV44Y7i_Wl1s4uSl9BIy2H9FN2d6JsNjLuvUjIZCrmUT_vQn9wpdsx6fbY1FB4nMP1FNR-0nD-ChjCg3stykZtM_1bV9Mz-k6sOOSMqsNO7NiMS2cFprvyIMWa2CMSC–sGSPX_LxI6KrHpcIGI0uLv4Ly9-oDe9Y&__tn__=-R
Corul Sclavilor (Nabucco, Verdi)
Dor de ţară, du-mi gândul departe,
Peste munţi şi câmpii să mă poarte,
Pe aripi de adieri parfumate
Cum sunt doar pe pământul natal!
A Iordanului vale salută,
Drag Sion, slava ta, astăzi pierdută
Şi scăldând ziduri vechi sfărâmate
Duce lacrimi în fiece val!Înstrunaţi a profeţilor harpă
Ce de-a pururi în trestii stă mută,
Amintind strălucirea trecută
Dintr-un timp ce demult ne zâmbea!
Cântă harpă a noastră durere,
Plângi în strune a robilor soartă
Sau revarsă în inimi putere,
Suferinţa să ştim a-ndura,(X2)
Până ce vom fi liberi cândva
S-o putem îndura!