Povestea macaragiului care contribuie la o Românie modernă: „Pasiunea te face să progresezi, nu o diplomă pe care o ții în vitrină” (INTERVIU)

„CU GÂNDUL LA ROMÂNIA” vă prezintă, în fiecare zi, oameni remarcabili care au cunoscut excelența în diferite domenii precum educație, cercetare, cinematografie, teatru, muzică, afaceri, informatică, administrație sau sport.

„CU GÂNDUL LA ROMÂNIA” se dorește a fi, cotidian, o întâlnire motivantă cu adevărate personalități ale țării. În cuprinsul acestei rubrici cu totul speciale veți face cunoștință cu oameni pentru care locul întâi al unui podium – fie el și metaforic – se transformă, de fiecare dată, într-o realitate palpabilă. Oameni pentru care un microscop devine o a doua natură, iar camera de luat vederi o prelungire, firească, a gândului și a sufletului.

„CU GÂNDUL LA ROMÂNIA” nu este doar un laitmotiv jurnalistic, ci o întreagă lume adusă mai aproape și descifrată sub ochii cititorului, o ”scenă” unde ”actorii” își prezintă realizările extraordinare. În același timp, ei și sunt oamenii deciși să își îndeplinească visele și să își transforme propriile speranțe în certitudini, oamenii care impresionează, de altfel, și dincolo de granițele României.

Povestea macaragiului Marian Marcu. La Podul de la Brăila se lucrează 24 de ore din 24:”De când s-au început pilonii nu se stă deloc, macaraua este regina șantierului”, explică macaragiul, Marian Marcu.

Seara, după o îndelungată muncă pe șantier, Marian Marcu, președintele Asociației Macaragiilor Români, acompaniat de colegul său Radu Satala, își termină programul de lucru, nu înainte de a preda ștafeta celorlalți colegi macaragii care vor continua să lucreze la Podul suspendat de la Brăila.

Ei sunt oamenii care ating acele înalțimi și stârnesc multora admirație, prețuire, dar și teamă. La peste 200 de metri Marian Marcu șicolegii săi macaragii sunt o dovadă de curaj și responsabilitate în vârful celui mai mare proiect de infrastructură din România ultimilor trei decenii și al treilea din Europa.

Când am fost tineri, adolescenți, am trecut pe lângă șantiere și ne-am uitat la acea macara chiar dacă nu visam sădevenim macaragii. Dar ne-am gândit cu toții cum ar fi acolo sus, cum ne-ar sta. Uneori și adulții se mai gândesc la acest lucru când ne privesc aproape de nori și se întreabă: ”Oare cum trăiesc acești oameni?

Fiecare își pune un semn de întrebare. Majoritarea spun că nu s-ar urca așa de sus nici pentru 50.00 de euro, alții fac asta din pasiune”, explică Marian Marcu.

Noi când suntem acolo pe teren folosim patru ochi, nicidecum doi. Suntem cu ochii în toate părțile. Ne bazăm pe experiență și de la proiectla proiect noi învățăm. De la șantier la șantier e totul diferit. Noi învățăm până ieșim la pensie. E o meserie de viitor”, subliniază macaragiul Radu Satală.

În rândul macaragiilor predomină sentimentul de colegialitate, acompaniat desigur de un înalt profesionalism și simț al datoriei. Macaragiii sunt o breaslă mai puțin cunoscută publicului român. Vă propun să ne cunoaștem!Noi, macaragiii, ne ajutăm cu locuri de muncă, ne dăm sfaturi vis a vis de salarii și eu, precum și alți colegi facem voluntariat în cadrul asociației. Personal am fost implicat în câteva acte de caritate și în școlile profesionale pentru elevii începători (de la Liceul Petru Poni din Capitală), unde am încercat să colaborăm cu o școală de macaragii din București, care are peste 25 de ani de existență, fiind condusă în prezent de Elena Ududec, pentru a pregăti și oferi sprijin profesional tinerilor.
Presa a scris când am făcut un act de caritate la Casa Plină de lângă Teleorman unde am mers cucadouri, după ce anterior am strâns de la colegi diverite sume de bani menite să facem viața frumoasă unor copii. Au urmat apoi 10 evenimente. Nu ne-am oprit aici. Eo cursă lungă și pe macara și în afara ei.

Cum ați ajuns să lucrați la Podul de La Brăila?

Am fost recrutat de firma Astaldi și însărcinat să caut macaragii care au lucrat la înălțimi mari și care au un CV foate bun în spate pentru acest proiect de mare anvergură. Considerămcă este un proiect foarte frumos, o rampă de lansare pentru România, pentru toată lumea și suntembucuroși că și noi facem parte din el. Va rămâne în istorie nu știm cât de curând se va mai face un proiect așa de mare. Urmărim tot ce se întâmplă în domeniul construcțiilor. Până la urmă meseria noastră nu se rezumă doar la o macara, e un hobby, e o pasiune. Noi am găsit drumul acestei profesii. Te cheamă pasiunea. Noi am vrut să devenim macaragii. Dacă privim la rece de la fața locului, macaragiul este pionul principal, iar macaraua este regina șantierului.

Ce înseamnă să fii macaragiu. Ce prespune această meserie?

Meseria de macaragiu este de viitor și este bine plătită pe piața muncii la nivel internațional. Această meserie te responsabilizează foarte mult. Dacă nu accepți responsabilitatea nu ai ce să cauți acolo sus pentru că aceasta nu este o meserie frumoasă pentru orice om. În primul rând, trebuie să ai curaj și pasiune. La acestea două se adaugă responsabilitatea care este extrem de importantă.Am întâlnit multe generații de elevi care s-au înscris la școală și care la primele teste sau la primul tronson au cedat și au spus simplu ”Nea Mariane, nu-i de mine!”.

„Înainte de a intra în școală eu le recomand tuturor aspiranților să verifice dacă au rău de înălțime. Fiecare job are frumusețea și greutatea sa. În general macaragii provin 80% din meseriile de pe șantier. Pasiunea te face să progresezi, nu o diplomă pe care o ții în vitrină. Sunt mulți care nu profesează, iar aici nu mai putem vorbi de pasiune. Eu nu mă văd practicând altă meserie. Și la criza din 2008-2009, Europa a avut nevoie de macaragii. Spre exemplu, în Germania oferte au existat pentru noi. E o meserie care îți aduce mari satisfacții precum împlinirea pasiunii și stabilitatea financiară specifică unui trai decent, indiferent de mersul economiilor naționale. Domeniul construcțiilor rămâne în picioare în orice economie funcțională. Adică… de lucru va fi mai mereu în acest domeniu. Un job de macaragiu pornește de la 4.500 de lei în sus. Dincolo de bani, și pe noi macaragii această epidemie ne-a făcut să conștientizăm ce contează și anume familia. Noi deabia așteptăm să avem liber să mergem acasă la familie”, mărturisește acesta.

Care este atmosfera pe șantier la pod?

Toți macaragii sunt profesioniști la ambele maluri. Noi, colegii macaragii, am venit aiciîn septembrie. Pilonii erau la 20 de metri acum sunt la 165 de metri. Entuziasmați am fost de la început de când am aflat că macaralele sunt acum la 153 de metri și 167 de metri. Când am vorbit cu cei de la Astaldi am căutat să facem o echipă și eu mi-am pus în slujbă toată priceperea. Înainte să semnăm contractul am căutat toți macaragii care au lucrat la proiectele mari din România și din Germania, pe care îi cunoșteam din trecut și nu numai. M-am interesat printre colegii mei macaragii de cine a lucrat la înălțimi mari, ce realizări a avut și alte detalii specifice profesiei noastre. Am căutat toți macaragii care au lucrat la proiecte mariși au experiență cu diverse înalțimi. Toți au trecut printr-o preselecție.

La peste 200 de metri, Marian Marcu împreună cu colegii săi: Radu Satală, Iosif Luan Cojocaru, Talabă Daniel, George Predica, Adrian Mazilu, Marius Sima, Sergiu Florinel Garcia și alți macaragii, lucrează cu capul în nori și cu vârful picioarelor pe piscuri.  Seriozitatea, responsabilitatea, pasiunea și curajul – ingredientele meseriei. Am căutat să aducem numai oameni pe care să ne bazăm. Vă spun că dintre toți cei șase, cinci am rămas, iar unul din cauza unor probleme familiale a trebuit să renunțe, dar era un profesionist desăvârșit. De toți ceilalți până la 12 s-a ocupat firma Astaldi.

„Nu puteam aduce un macaragiu care să nu fie experimentat la 100 de metri pentru un astfel de proiect, cum este Podul de la Brăila.Așteptăm și alte lucrări precum viaductele de la Brașov unde ne vom pune la bătaie experiența acumulată pe parcursul carierei noastre, în special la Podul suspendat de la Brăila. Seriozitatea, responsabilitatea, pasiunea și curajul,sunt combinația ideală și necesară. Trebuie să-ți placă și muncă, bineînțeles, și să înțelegi rolul tău în configurația șantierului.Dacă macaragiul se îmbolnăvește sau pățește ceva, până vine un alt macaragiu se blochează tot pe șantier. Macaragiul este pionul principal, iar macaraua este regina șantierului, cum am mai zis. La Podul de la Brăila 10-12 ore suntem full option. Când se termină mașina de fier băgăm beton, terminăm betonul, băgăm fier, apoi mai stăm că a venit o altă mașină de beton și tot așa. Deci, de 24 de ore din 24 decând s-au început pilonii nu se stă deloc. Noi acum chiar dacă am plecat acasă ne iau locul alți colegi. Și mâine lucrăm tot așa în schimburi. Calmitatea este cea care te ține în frâu în această meserie. Sunt unii macaragii care după trei zile pe șantier clachează și pleacă, spune Marian.

Noi suntem bucuroși că am ajuns la 170 de metri și suntem siguri că putem ducem totul la bun sfârșit. Noi ne încurajăm unii pe alții, continuăm să împărtășim unul din experiența celuilalt. Acum ceilalți colegi care ne-au schimbat pe noi lucrează. Să sperăm ca realizarea acestui complex proiect de infrastructură de la Brăila le va aduce o binemeritată experiență pe care să o pună și în slujba altor proiecte CNAIR, contribuind la cimentarea unei bresle care face cinste românilor.

Marian Marcu este unul dintre macaragii care și-a pus amprenta în acest domeniu.Asociația Macaragiilor Români e o organizație energică, care servește drept instrument de profesionalizare a breslei macaragiilor și de reprezentare publică a intereselor profesionale ale membrilor.

Podul Brăila – Lungimea totală a podului suspendat peste Dunăre este de 1.974,30 metri, iar deschiderea centrală este de 1.120 metri. Cele două turnuri, câte unul pe fiecare mal, vor avea o înălțime de 192,64 metri, devenind, astfel, cele mai înalte construcții din România.

Mariana Ioniţă, directorul general al CNAIR sublinia că:”finalizarea acestui amplu proiect de infrastructură va deschide României o nouă perspectivă de reală dezvoltare, atât în regiune cât și la nivel internațional