Profesorul Mircea Ivan, cercetătorul care a adus Nobelul pentru Medicină la un studiu distanță de România: „Satisfacţia contribuţiei la un Premiu Nobel este greu de exprimat în cuvinte”

„CU GÂNDUL LA ROMÂNIA” vă prezintă, în fiecare zi, oameni remarcabili care au cunoscut excelența în diferite domenii precum educație, cercetare, cinematografie, teatru, muzică, afaceri, informatică, administrație sau sport.

„CU GÂNDUL LA ROMÂNIA” se dorește a fi, cotidian, o întâlnire motivantă cu adevărate personalități ale țării. În cuprinsul acestei rubrici cu totul speciale veți face cunoștință cu oameni pentru care locul întâi al unui podium – fie el și metaforic – se transformă, de fiecare dată, într-o realitate palpabilă. Oameni pentru care un microscop devine o a doua natură, iar camera de luat vederi o prelungire, firească, a gândului și a sufletului.

„CU GÂNDUL LA ROMÂNIA” nu este doar un laitmotiv jurnalistic, ci o întreagă lume adusă mai aproape și descifrată sub ochii cititorului, o ”scenă” unde ”actorii” își prezintă realizările extraordinare. În același timp, ei și sunt oamenii deciși să își îndeplinească visele și să își transforme propriile speranțe în certitudini, oamenii care impresionează, de altfel, și dincolo de granițele României.

Prof. Mircea Ivan, profesor asociat în cadrul Departamentului de Medicină, Universitatea de Medicină Indiana, Indianapolis (SUA), este unul dintre specialiştii care au contribuit la descoperirea ce a primit în 2019 Premiul Nobel pentru Fiziologie sau Medicină. Printre publicaţiile-cheie care au contribuit la Premiul Nobel câştigat de Gregg L. Semenza, William G. Kaelin Jr. şi Sir Peter J. Ratcliffe, pentru descoperirile despre cum se adaptează şi simt celulele disponibilitatea oxigenului, se află şi lucrarea ce îl are prim-autor pe Mircea Ivan.

Lucrarea, ce îl are prim-autor pe prof. Mircea Ivan, a apărut pe site-ul oficial al Premiului Nobel, imediat sub anunţul câştigătorilor şi a fost considerată publicaţie-cheie: Ivan, M., Kondo, K., Yang, H., Kim, W., Valiando, J., Ohh, M., Salic, A., Asara, J.M., Lane, W.S. & Kaelin Jr., W.G. (2001) HIFa targeted for VHL-mediated destruction by proline hydroxylation: Implications for O2 sensing. Science, 292, 464-468.

Mircea Ivan este absolvent al UMF „Carol Davila”, Bucureşti, promoţia 1993

Mircea Ivan este absolvent al UMF „Carol Davila”, Bucureşti, promoţia 1993 şi a lucrat în perioada sa postdoctorală cu prof. W. Kaelin, unul dintre laureaţi, la Dana-Farber Cancer Institute. Conform Universităţii de Medicină şi Farmacie „Carol Davila” din Bucureşti, „rezultatele acestor cercetări, publicate în Science în 2001, au arătat pentru prima dată că senzorii oxigenului sunt nişte enzime care hidroxilează proteina HIF (Hypoxia-Inducible Factor) la nivelul unor proline specifice conservate de-a lungul evoluţiei”.

Mircea Ivan este profesor asociat în cadrul Departamentului de Medicină, Universitatea de Medicină Indiana, Indianapolis (SUA), şi este unul dintre oamenii de ştiinţă dedicat 100% meseriei pe care o are.

Prof Mircea Ivan: Am avut o senzație foarte greu de descris. Satisfacţia contribuţiei la un Premiu Nobel este greu de exprimat în cuvinte

„Satisfacţia contribuţiei la un Premiu Nobel este greu de exprimat în cuvinte. Rațional mă gândeam, dar efectul emoțional a fost puternic și culmea că am aflat de la un colaborator din România. Era foarte dimineață, eu lucram la un articol în colaborare cu colegii români și mi-a spus. Am avut o senzație foarte greu de descris. Un mic șoc, un fel de conflict între rațiune care îmi spunea că trebuia să se întâmple la un moment dat. A fost un amestec de sentimente puternice și variate”, a declarat Mircea Ivan pentru revista Galenus. 

Cum a contribuit şcoala românească de medicină la inițierea studiului care a contribuit la Premiul Nobel pentru Medicină

Profesorul Mircea Ivan dezvăluie că au fost câteva elemente în parcursul său ca student la  UMF „Carol Davila” care l-au ajutat într-un mod straniu să ajungă să aprofudeze cercetarea cu prolil-hidroxilaza și colagenul a pornit de la biochimie: ubiectul examenului parțial din anul I a fost legat chiar de maturarea colagenului.

„Mi-a rămas în cap chestia asta. Pe de altă parte, pot să spun că era o generație mare. Era o generație cu oameni printre cei mai buni, din liceele de matematică-fizică, și aceștia în general mergeau la medicină. Dacă te uiți la câți oameni au ajuns bine în afară ai spune că e un sistem care a mers foarte bine.”, spune Mircea Ivan.

În 1998, Mircea Ivan a început să lucreze la Dana-Farber Cancer Institute ca cercetător postdoctoral în grupul lui William Kaelin Jr., unul dintre laureaţii Nobelului în 2019. Proiectul său, la care a avut contribuție esențială, a fost legat de identificarea senzorilor celulari de oxigen, care acum sunt cunoscute ca enzime prezente în toate celulele animale, dar la acel moment erau căutate de mulți ani de grupuri din variate domenii de cercetare. „Privind înapoi a fost într-adevăr necesară o conjunctură, care probabil nu era posibilă decât în foarte puține locuri din lume, din multe puncte de vedere, nu doar tehnice (…) Descoperirea a venit ca o mare surpriză și pentru cei care lucrau pe biochimia colagenului, ei necrezând la momentul respectiv că există și alte tipuri de prolil-hidroxilaze. Muncă noastră a arătat că este vorba de așa-numitele HIF prolil-hidroxilaze, care modifică factorul de inductibil de hipoxie (HIF), dirijorul programului de adaptare celulară la hipoxie”, spune Mircea Ivan.

Nobelul pentru Medicină în 2019, acordat pentru descoperirile despre modul în care se adaptează şi simt celulele disponibilitatea oxigenului

Doi oameni de ştiinţă americani şi unul britanic au câştigat Premiul Nobel pentru Fiziologie sau Medicină, pe anul 2019. Câştigătorii au fost anunţaţi în data de 7 octombrie 2019, în urma deciziei membrilor Comitetului Nobel, de la Karolinska Institutet din Suedia. Conform organizatorilor, cei trei cercetători au fost desemnaţi câştigători datorită „descoperirilor despre cum se adaptează şi simt celulele disponibilitatea oxigenului. (n.r. Cei trei) Au identificat sistemul molecular care reglează activitatea genelor ca răspuns la diferite niveluri de oxigen. Au pus bazele înţelegerii modului în care nivelurile de oxigen afectează celulele şi funcţiile fiziologice. Aceste descoperiri deschid drumul pentru noi strategii de luptă împotriva anemiei, cancerului şi a multor altor boli”, se arată în motivarea Comitetului Nobel.