Violonistul Gabriel Croitoru și privilegiul de a cânta pe celebra vioară Guarnieri, supranumită ”Catedrala”, care i-a aparținut lui George Enescu: ”Nu există bucurie mai mare decât aceea de a fi parte din viața unui instrument de o asemenea valoare”

„CU GÂNDUL LA ROMÂNIA” vă prezintă, în fiecare zi, oameni remarcabili care au cunoscut excelența în diferite domenii precum educație, cercetare, cinematografie, teatru, muzică, afaceri, informatică, administrație sau sport.

„CU GÂNDUL LA ROMÂNIA” se dorește a fi, cotidian, o întâlnire motivantă cu adevărate personalități ale țării. În cuprinsul acestei rubrici cu totul speciale veți face cunoștință cu oameni pentru care locul întâi al unui podium – fie el și metaforic – se transformă, de fiecare dată, într-o realitate palpabilă. Oameni pentru care un microscop devine o a doua natură, iar camera de luat vederi o prelungire, firească, a gândului și a sufletului.

„CU GÂNDUL LA ROMÂNIA” nu este doar un laitmotiv jurnalistic, ci o întreagă lume adusă mai aproape și descifrată sub ochii cititorului, o ”scenă” unde ”actorii” își prezintă realizările extraordinare. În același timp, ei și sunt oamenii deciși să își îndeplinească visele și să își transforme propriile speranțe în certitudini, oamenii care impresionează, de altfel, și dincolo de granițele României.

Mai bine de un secol s-a scurs de când George Enescu străbătea ţara, în timpul Primului Război Mondial – alături de vioara sa Guarnieri -, pentru a transmite măcar o mângâiere muzicală tuturor celor bolnavi, răniți în război, oamenilor apăsați de necazuri și îngrijorări.

Giuseppe Guarneri del Gesu este și astăzi considerat singurul lutier al lumii ale cărui viori – doar 180 la număr – rivalizează cu acelea construite de faimosul Antonio Stradivari. Cu un ”sunet complex, tumultuos, plin de bogăție și profunzime armonică, dar și printr-un finisaj care îl depășește din punct de vedere artistic pe mai cunoscutul sau rival Stradivari”, viorile Guarnieri erau destinate tocmai muzicienilor, în timp ce Antonio Stradivari, potrivit specialiștilor, lucra – în general – pentru nobili, case regale sau biserici.

Se spune că Giuseppe Guarneri del Gesu lucra în grabă, neglijând foarte multe detalii pe care le considera neesențiale. Dar produsul final era o vioară de excepție, al cărei principal scop era sunetul extraordinar, inconfundabil, calitatea finisajului fiind, uneori, mediocră. Cu toate acestea, spun cei care au studiat munca sa, gradul de uzură al viorilor lui Guarneri a arătat o preferință clară a muzicienilor de a cânta pe ele.

Violoniști celebri precum Joseph Joachim, Eugène Ysaÿe, Fritz Kreisler, Jascha Heifetz, Isaac Stern, Leonid Kogan, Henryk Szeryng, Itzhak Perlman, Gidon Kremer, Pinchas Zukerman și, nu în ultimul rând, inegalabilul George Enescu și-au încredințat talentul extraordinar acestor viori excepționale.

Vioara ”Catedrala” – care datează din 1731  – a fost cumpărată de George Enescu din fonduri proprii, marele compozitor si violonist român preferând instrumentul Guarnieri unui… Stradivarius, cumpărat în 1898 de Ministerul Instrucțiunii Publice, condus, la vremea respectivă, de Spiru Haret (n.red. – matematician, astronom și pedagog, cel care a organizat învățământului modern românesc, membru titular al Academiei Române).

”Catedrala”, în patrimoniul Muzeului Național ”George Enescu”

După moartea lui George Enescu, soția sa – Maria Cantacuzino Enescu – a donat statului român atât Palatul Cantacuzino, cât și obiectele personale care au aparținut maestrului. Printre acestea se numără și cele cinci instrumente cu corzi, dintre care cea mai valoroasă este vioara Guarnieri.

Trei dintre cele cinci viori au atât o valoare deosebită ca instrumente de excepție, dar si o valoare istorică recunoscută, reprezentând bunuri ale patrimoniului național.

Trebuie remarcat că – de la moartea lui George Enescu – niciun alt violonist nu a mai cântat pe vioara ”magică” construită de Guarnieri, aceasta fiind păstrată în condiții de siguranță, la București, până în anul 2008, atunci când ”Catedrala” a revenit în circuitul muzical, fiind dată în folosință remarcabilului violonist Gabriel Croitoru.

Ca un omagiu cu o puternică simbolistică, toate aceste instrumente au fost donate de către soția muzicianului, Maria Cantacuzino Enescu, atunci când a fost înființat muzeul ”George Enescu”, în 1956.

Gabriel Croitoru: ”Orice instrument cu corzi trebuie cântat pentru a-și păstra și chiar îmbunătăți calitățile sonore”

Vioara ”Catedrala” – datorită altruismului și talentului incontestabil al lui Gabriel Croitoru, violonistul care a câștigat prin concurs dreptul de a cânta pe instrumentul construit de marele lutier Guarneri ”del Gesu” – desăvârșește, acum, aceeași nobilă misiune, ducând muzica în întreaga țară, chiar și în vremuri de pandemie.

Gabriel Croitoru a declarat că a cânta pe o astfel de vioară cu trei secole de existență înseamnă ”o mare bucurie”, cu atât mai mult cu cât chiar arcușul lui George Enescu i-a ”mângâiat” corzile.

 „Am marea bucurie de a fi câștigat în urmă cu mai mulţi ani dreptul de utilizare a viorii „Catedrala”, construită de Giuseppe Guarneri, supranumit „del Gesu” care i-a aparţinut Maestrului, aflată astăzi în custodia Muzeului Național „George Enescu”. Nu cred că există bucurie mai mare decât aceea de a fi parte din viața unui instrument de o asemenea valoare, care a trecut în cele trei secole de existență prin mâinile foarte multor violoniști de excepție. Spun de excepție, prin prisma felului în care s-a păstrat acest instrument, știut fiind faptul că orice instrument cu corzi trebuie cântat pentru a-și păstra și chiar îmbunătăți calitățile sonore.

”Această vibrație încă se transmite către cei care vin să ne asculte în sala de concert sau în turnee”

Pentru violonistul Gabriel Croitoru, vioara ”Catedrala” reprezintă o ”vibrație” cu totul deosebită. Și, firește, această vibrație ajunge la sufletele tuturor celor care ascultă compozițiile interpretate.

Mai mult, ca o pată de culoare cu puternică încărcătură emoțională, violonistul dezvăluie că – așa cum se crede – lemnul din care au fost construite viorile Guarnieri este… de proveniență românească.

”Lemnul – de proveniență românească, se pare – din care au fost construite aceste viori, s-a uscat în timp, dar, în același timp, vibrând odată cu sufletele celor care l-au mânuit de-a lungul anilor, a evoluat. Această vibrație încă se transmite către cei care vin să ne asculte în sala de concert sau în turneele pe care le-am întreprins în ultimii ani alături de pianistul Horia Mihail”, spune Gabriel Croitoru, potrivit site-ului georgeenescu.ro.

 Gabriel Croitoru, peste 1.000 de apariții scenice: ”Continuarea tradiției pe care George Enescu a deschis-o acum mai bine de un secol”

Cu peste 1.000 de apariţii scenice, violonistul Gabriel Croitoru este un muzician cu o extremede bogată prezenţă în viaţa muzicală, într-o triplă postură – solist-concertist al Filarmonicii „Paul Constantinescu” din Ploieşti (din anul 1987), membru (vioara I) al Cvartetului de Stat ”Transilvan” al Filarmonicii ”Transilvania” din Cluj-Napoca şi profesor universitar dr. la Universitatea Naţională de Muzică Bucureşti.

Dinamismul, elocvenţa interpretărilor sale au putut fi constatate de public în concerte şi recitaluri susţinute pe scenele tuturor Filarmonicilor din România şi pe podiumuri de concert din întreaga lume. Gabriel Croitoru a apărut ca solist în compania unor orchestre importante, cum ar fi: London Royal Philharmonic, „Gewandhaus Orchester” Leipzig, Orchestra de cameră”Regina Sofia”, Festival String of Lucern Chamber Orchestra, Orchestrele simfonice din Monte Carlo, Salonic, Malaga, Sevilla, Galicia, Pamplona, Cannes, Lyon, Ansamblul orchestral din Marsilia, Filarmonica din Cannes, South-West Symphony.

vioaraluienescu.ro

Gabriel Croitoru a susţinut recitaluri în Franţa, Spania, Germania, Belgia, Olanda, Italia, Republica Cehă, China, Bulgaria, S.U.A., ţări din fosta URSS, Ungaria și, bineînțeles, România.

”Turneul „Vioara lui George Enescu”, devenit deja un brand, a bucurat sufletele multor oameni veniți să ne asculte poveștile despre instrument, despre lucrările interpretate și, nu în ultimul rând, despre continuarea tradiției pe care George Enescu a deschis-o acum mai bine de un secol, aceea de a aduce alinare, un strop de muzică bună, acolo unde nu ar fi avut acces, adică la sate, prin parcuri și prin licee”, mai spune violonistul Gabriel Croitoriu.