AER: Un autor străin tradus în România este suprataxat cu timbrul cultural
„Editorii fac de peste 15 ani eforturi financiare proprii uriașe de a susține cultura națională, în absența unor strategii guvernamentale de salvare a domeniului. În acest context, noua taxă pe cultură va avea urmări grave pe toate planurile, mai ales în ce privește educația și instrucția noilor generații – conform statisticilor oficiale, din ce în ce mai îndepărtate de fenomenul lecturii și implicit de pregătirea profesională. În consecință, numărul de cărți – și așa foarte mic – se va reduce drastic, iar autorii tineri și debutanții vor avea mai puține șanse să ajungă la public”, se arată într-un comunicat remis MEDIAFAX, în care sunt prezentate concluziile Adunării Generale a Asociației Editorilor din România (AG AER) pe tema noii legi a Timbrului Cultural, aflată în prezent în dezbaterea Comisiei de Cultură a Camerei Deputaților.
Reprezentanții celor mai importante edituri din România, reuniți în AG AER, pe 20 februarie, au evaluat critic proiectul de lege 583/2014, a „timbrului cultural” care presupune că Uniunea Scriitorilor din România (USR) va primi câte un leu pentru fiecare exemplar de carte beletristică, atât românească, dar și traduceri din alte literaturi sau cărți pentru copii, indiferent dacă volumul respectiv se va vinde sau nu și chiar dacă, de cele mai multe ori, aceste cărți nu sunt scrise de membrii USR. În plus, proiectul nu prevede pentru colectorul timbrului literar nicio destinație obligatorie pentru sumele încasate, cheltuirea lor fiind lăsată la discreția conducerii Uniunii Scriitorilor.
Astfel, în urma discuțiilor, Adunarea Generală a Asociației Editorilor din România a ajuns la o serie de concluzii în urma adoptării timbrului cultural, precum „transformarea editurilor, a traducătorilor, scriitorilor nemembri USR și a cititorilor în finanțatori ai Uniunii Scriitorilor”, „scăderea vânzărilor”, dar și la faptul că librăriile vor fi blocate.
„Mai mult, cum în România mecanismul cel mai întâlnit în piața de carte este plata pe măsura vânzării, există riscul real al retururilor și al deteriorării fizice a cărților, aspecte pe care inițiatorii acestui proiect nu le-au luat deloc în considerare. Timbrarea întregului stoc de carte existent în rețeaua de librării din România ar reprezenta, de asemenea, o povară fatală pentru editori care va duce, prin retragerea stocului de carte, și la blocarea activității librăriilor. Efectul în cascadă este perturbarea rulajului financiar al editurilor, care nu vor avea garanția recuperării acestei investiții obligatorii și vor trebui să crească prețul final al cărții peste acel 1 leu prevăzut de lege. Mai mult, e de presupus că editorii vor fi mult mai circumspecți în a investi în autorii români, în special în cei tineri și/sau debutanți, ale căror cifre de vânzare sunt extrem de scăzut”, se mai arată în comunicatul citat.
De asemenea, membrii AER au mai fost de acord că noul timbru literar este o măsură în afara economiei de piață, gândită strict în beneficiul unei entități private – Uniunea Scriitorilor din România – care nu contribuie la piață decât într-o mică măsură, nu sprijină și nu reprezintă interesele celor pe care urmează să îi taxeze. „Și cu toate că de sumele colectate de către aceste uniuni și asociații ar trebui să beneficieze orice creator, cei care nu sunt membri USR nu au niciun fel de beneficiu. Practic, este vorba despre un ajutor de stat mascat pentru că legea face ca statul să favorizeze o entitate privată din venituri obținute de la alte persoane private. Situația aceasta poate să genereze o procedură de infringement la adresa României pentru că, odată cu intrarea în Uniunea Europeană, orice ajutor de stat trebuie aprobat la Bruxelles”, potrivit comunicatului. De asemenea, potrivit AER, un alt principiu al dreptului european încălcat este cel al liberei circulații a bunurilor și serviciilor în Uniunea Europeană pentru că un autor străin tradus în România este suprataxat cu acest timbru cultural, în timp ce opera originală nu – o taxă similară neexistând în niciuna dintre țările europene.
Totodată, „editurile prezente au ținut să sublinieze parcursul nefiresc al calendarului standard prevăzut pentru adoptarea unei legi, precum și evidenta manipulare practicată de susținătorii legii. Astfel, proiectul a fost adoptat tacit de către Senat și a ajuns aproape de votul final în Camera Deputaților fără ca reprezentanții industriilor creative să fie consultați. După ce a intrat în atenția editorilor, organizatorilor de spectacole și producătorilor de fonograme, proiectul legii timbrului cultural a generat o mobilizare de forțe din toate segmentele societății – de la oameni simpli, la artiști, scriitori, editori și până la politicieni – care au înțeles să contracareze efectele nocive asupra întregului sector cultural pe care le va avea o astfel de lege. Dezbaterile televizate și declarațiile de presă nu înlocuiesc însă consultările obligatorii cu toate părțile pe care inițiatorii proiectului 583/2014 ar fi trebuit să le facă. Dacă ar fi avut aceste consultări, inițiatorii nu ar mai fi făcut cu atâta ușurință afirmații false ca «1 leu nu înseamnă nimic», «cărțile costă 40-50 de lei, nu prea există cărți de 10 lei, 5 lei», «editorii nu-și plătesc autorii și nu le declară tirajele», «există o taxă similară și în alte țări UE» etc. Mai mult, în câteva rânduri, discursul celor direct interesați de votarea noii taxe pe cultură s-a apropiat primejdios de registrul stilistic al calomniei – «hoți», «mint cu nerușinare» etc. – ceea ce demonstrează o lipsă regretabilă a celor mai elementare norme de discurs civilizat”.
Editorii membri ai Asociației Editorilor au ajuns la concluzia că „mecanismul timbrului cultural trebuie eliminat și este nevoie ca în continuare să fie explicat caracterul anti-cultural al acestei legi nu doar politicienilor care au inițiat-o, dar și celor care au puterea de a o respinge, în Comisia de Cultură sau în plenul Camerei Deputaților”. „O astfel de taxă nu poate rezolva, de altfel, niciuna dintre problemele prioritare ale pieței pentru că România are nevoie acum de promovarea lecturii prin campanii publice (jumătate dintre români nu citesc nici măcar o carte pe an, arată studiile), de creșterea numărului de librării – există orașe mari unde librăriile au dispărut, există județe unde nu mai funcționează nicio librărie – și de dotarea și modernizarea fondului de carte din bibliotecile publice și din bibliotecile școlare. Subfinanțarea culturii și a educației este într-adevăr o problemă dintre cele mai grave, dar o problemă pe care nu taxarea producătorilor, a celor care susțin activ domeniul și investesc în el, o poate rezolva, ci atragerea de fonduri din alte surse (surse bugetare, sponsorizări, donații, parteneriate public-privat etc.), așa cum se întâmplă în oricare dintre țările civilizate”, mai afirmă membrii Adunării Generale a AER.
Gigel Știrbu, președintele Comisiei pentru Cultură din Camera Deputaților, a declarat, sâmbătă, pentru MEDIAFAX, că parlamentarii au hotărât ca timbrul cultural să rămână la procentul de 2%, afirmând că niciun produs cultural nu se va scumpi, în urma elaborării propunerii legislative 583/2014.
„Parlamentarii au hotărât ca timbrul cultural să rămână la 2%, urmând să fie aduse modificări în privința măsurilor coercitive vizavi de obligativitatea respectării legii de cei care încasează timbrul cultural. (…) Nu se va scumpi niciun produs cultural. Sub nicio formă nu se va scumpi. Eu, personal, nu voi vota așa ceva”, a declarat președintele Comisiei pentru Cultură din Camera Deputaților, Gigel Știrbu, pentru MEDIAFAX.
El a precizat că „în urma dezbaterilor publice, parlamentarii au ajuns la concluzia că acest cuatum nu trebuie să se modifice, trebuie să rămână pe vechea formulă”.
Proiectul de Lege privind instituirea timbrului cultural a fost inițiat de 84 de deputați și senatori din mai multe partide, printre care PSD, PNL, PDL, PP-DD și UDMR, și a fost adoptat de Senat pe 8 decembrie 2014. Totodată, pe 15 decembrie 2014, proiectul de Lege a fost prezentat în Biroul Permanent al Camerei Deputaților, iar pe 3 februarie a primit aviz de la Comisia juridică, de disciplină și imunități.
Drept urmare, Federația Editorilor din România (FER), Asociația Producătorilor și Organizatorilor de Spectacole (APOSR) și Uniunea Producătorilor de Fonograme din România (UPFR) „luptă” împotriva „taxei pe cultură”, care, potrivit acestora, va avea un impact negativ asupra dezvoltării economice și culturale.
Federația Editorilor din România (FER), Asociația Producătorilor și Organizatorilor de Spectacole (APOSR), Uniunea Producătorilor de Fonograme din România (UPFR), reprezentând agenți economici ce activează în diverse domenii culturale, ca producători de carte, muzică, concerte și spectacole, atrag atenția asupra acestui proiect de Lege aflat în faza finală de aprobare, propunerea legislativă 583/ 2014. Prin acest proiect se urmărește instituirea unei adevărate „taxe pe cultură” în folosul unor asociații de creatori, care va duce la scumpirea produselor culturale și va fi resimțită și suportată de plătitorul final, având impact negativ și asupra dezvoltării economice și culturale a activităților din industria de carte, muzică, divertisment, informează un comunicat remis MEDIAFAX.
Potrivit comunicatului citat, proiectul de Lege 583/2014 a avut un traseu parlamentar scurt, fiind adoptat tacit de Senat și ajungând aproape de votul final la Camera Deputaților, moment în care a intrat întâmplător în atenția reprezentanților industriilor creative. Astfel, săptămâna trecută, în Comisia pentru cultură au avut loc dezbateri pe marginea acestui proiect, unde reprezentanții UPFR, APOSR și FER s-au prezentat (fără a fi invitați oficial) și au participat activ, depunând memorii tehnice și reușind să introducă pe agenda Comisiei de Cultură consultări cu părțile afectate. Aceste consultări au avut loc luni și au avut drept bază de discuție un punct de vedere comun al reprezentanților domeniului literar, muzical, folcloric și de divertisment față de inițiativa legislativă: timbrul cultural, în actuala formă și sub actuala destinație, și noul proiect de Lege și amendamentele propuse prezintă multiple deficiențe conceptuale și structurale, susțin reprezentanții FER, APOSR, UPFR.
Proiectul 583/2014 a fost elaborat fără a se ține seama de angajamentele României luate la nivelul Uniunii Europene în cadrul strategiei „O reglementare inteligentă”, conform căreia statelor membre li se recomandă ca orice proiect de Lege nou să fie însoțit de o bună argumentare a oportunității actului respectiv, de un studiu de impact, care să evalueze costurile pentru operatorii economici. Totodată, acesta ar fi trebuit să fie elaborat ca urmare a unei consultări reale și eficiente a tuturor părților interesate, inclusiv operatori economici și consumatori, lucru care nu s-a întâmplat.
Însă, reprezentanții Alianței Naționale a Uniunilor de Creatori din România (ANUC), susținătorii inițiativei, solicită anularea Legii 35/1994 și adoptarea în schimb a acestui nou proiect de Lege, demersul fiind considerat o necesitate de membrii săi (Uniunea Scriitorilor din România, Uniunea Compozitorilor și Muzicologilor, Uniunea Teatrală, Uniunea Artiștilor Plastici, Uniunea Cineaștilor, Uniunea Arhitecților), sub pretextului acordării unui „ajutor neprețuit culturii românești”.
„În realitate, această «taxa pe cultură» are ca destinație aceste «uniuni de creatori», în esență entități private, care beneficiază de venituri din urma activității economice a unor alte entități private. Mai mult decât atât, proiectul de Lege prevede faptul că aceste entități dispun de veniturile din timbrul cultural după bunul plac, fără un scop precis și fără criterii transparente și, desigur, fără a contribui la produsul sau serviciul din urma căruia beneficiază de această taxă”, se arată în comunicatul transmis MEDIAFAX de FER, APOSR și UPFR.
„România se confruntă de câțiva ani cu un declin al pieței de carte și muzică, fie ea în formă fixată pe suport sau live/concertistic, iar o astfel de măsura legislativă va agrava o situație care și în prezent este departe de a fi una măcar normală. Impunerea unei astfel de «taxe pe cultură» se reflectă direct în prețul final al produsului ori serviciului de cultură – fie carte, CD, DVD sau concert – ceea ce va îndepărta inevitabil o mare categorie de potențiali cititori/ ascultători/ spectatori, în condițiile în care nivelul de acces al publicului la cultură în România este deja printre cele mai scăzute din Uniunea Europeană”, mai susțin reprezentanții FER, APOSR și UPFR.
Potrivit acestora, în nicio țară din Uniunea Europeana nu există o astfel de taxă suplimentară, ceea ce înseamnă că doar cumpărătorii români vor fi suprataxați și vor avea de suferit. Astfel, în ceea ce privește spectacolele, aceasta „taxă pe cultura” creează „un handicap competitiv major” în fața altor organizatori de concerte din alte țări, fapt ce va conduce inevitabil la scăderea numărului de spectacole cu artiști internaționali în România și, mai mult decât atât, va afecta direct și eforturile de sprijinire a culturii românești prin organizarea de evenimente cu artiști autohtoni. În același context, România a rămas singura țară din Uniunea Europeană unde se mai aplică holograme pe CD/ DVD, noul proiect urmărind secondarea acestora cu timbrele culturale. La nivel internațional, doar Kenya mai aplică holograme pe suporturi audio/video.
Editorii de carte, producătorii de muzică și organizatorii de evenimente culturale și divertisment (concerte, festivaluri etc.) sprijină – nu doar la nivel declarativ, ci și prin propria activitate – cultura românească și își manifestă disponibilitatea de a deveni parteneri la inițiativele de dezvoltare a culturii românești și a industriei creative, atât timp cât acestea există într-un cadru legal bine stabilit, eficient, fezabil și transparent, se mai arată în comunicatul citat.
Și editurile Polirom și Nemira contestă proiectul de Lege privind timbrul cultural, care ar avea drept consecință „creșterea fără precedent a nivelului de taxare” și aplicarea pe fiecare carte a unui timbru, similar celui utilizat pentru țigări și băuturi alcoolice.
„Am luat cunoștință cu îngrijorare despre noul proiect de Lege dezbătut în comisia de specialitate a Camerei Deputaților privind timbrul cultural, proiect menit să înlocuiască Legea nr. 35/1994. Îngrijorarea noastră nu privește aspectele tehnice ale proiectului, ci mai ales creșterea fără precedent a nivelului de taxare. Astfel, pentru valoarea timbrului literar (TL) aplicat cărților de beletristică, proiectul prevede o creștere de la 2% din prețul de vânzare al cărților la o valoare forfetară de 1 leu”, se arată într-un comunicat remis MEDIAFAX de editura Polirom.
Practic, dacă pentru o carte care costă 10 lei valoarea TL este în prezent de 0,2 lei, prin aplicarea noii legi, aceasta va crește de cinci ori. Pentru un preț mediu al cărților editate în prezent în România – de 20 lei -, creșterea va fi de 250%. Legea prevede aplicarea pe fiecare carte a unui timbru, similar celui utilizat pentru țigări și băuturi alcoolice, și un mod de administrare birocratic, care va implica costuri suplimentare de administrare a TL, se arată în comunicat. „Estimăm că toate acestea cumulate vor duce la creșteri medii de prețuri de circa 7 – 8% față de cele actuale”, se mai arată în comunicatul citat.
Criza economică a redus drastic, cu 30 – 40%, piața de carte autohtonă. Consumul de carte per capita în România este printre cele mai scăzute, iar bibliotecile, inclusiv cele școlare, cu puține excepții, au un fond de carte vechi, deteriorat, lipsite fiind de fonduri pentru achiziții, spun reprezentanții editurii Polirom.
„Creșterea unei taxe, și așa unice în Uniunea Europeană, nu va face decât să reducă și mai mult accesul unei largi categorii de oameni la literatură. Chiar și pentru o cotă de TVA redusă (de 9%), prin noua valoare de 1 leu a TL, cartea va fi purtătoare de taxe majorate. Pentru o carte de 10 de lei, taxarea va fi de 19%, de trei ori mai mare decât nivelul mediu european. Menționăm că în multe țări preocupate de accesul cetățenilor lor la cultură, nivelul de taxare este zero sau unul foarte redus (3 – 6%). Nu știm în ce măsură creșterea taxei pentru cărțile de literatură va sluji uniunilor de creatori, întrucât proiectul de Lege nu reglementează modul de utilizare a sumelor colectate. Știm însă că primii afectați de scumpire vor fi elevii, studenții și toți iubitorii de beletristică, în general. Inevitabil, cererea de carte va scădea odată cu suprataxarea, iar accesul la informație și cultură – în măsura în care este un drept constituțional – va fi și mai restricționat”, mai spun reprezentanții editurii Polirom.
Potrivit editurii Nemira, proiectul de Lege nu menționează modul în care pot fi folosite sumele colectate de organisme precum Uniunea Scriitorilor din România, lucru sesizat și în Avizul Comisiei legislative din Senatul României.
„Nu trebuie să existe un conflict între producătorii și consumatorii de literatură, nici între ei și editori, însă este evident că suprataxarea editurilor și, implicit, a cititorilor, nu poate fi benefică, pe termen lung, nici scriitorilor înșiși, incluși sau nu în asociații sau uniuni literare, ale căror cărți nu vor mai ajunge la publicul larg”, spun reprezentanții editurii Nemira.
Prin urmare, editurile solicită ca legiuitorul să reanalizeze implicațiile unei asemenea legi și să-și asume consecințele sociale pe care ea le generează, în cazul în care nivelul de taxare al cărților va rămâne cel prevăzut de actualul proiect.
Drept urmare, Gigel Știrbu a discutat cu reprezentanții editurilor pe tema proiectului de Lege privind instituirea timbrului cultural, inițiat de 84 de parlamentari, adoptat de Senat și aflat în dezbaterea comisiei de specialitate de la Cameră.
„În urma discuției de astăzi (luni, n.r.), s-a degajat ideea, împreună cu reprezentanții editurilor, cu reprezentanții producătorilor de fonograme, împreună cu reprezentanții asociației organizatorilor de
spectacole, inițiativa este să zicem perfectibilă ca orice lege și că, în cursul acestei sesiuni legislative, împreună cu domniile lor, să luăm în calcul și punctele de vedere pe care astăzi le-au depus la comisie. Sunt foarte multe imperfecțiuni tehnice la proiect. Este vorba de cuantumul timbrului cultural, care s-ar fi mărit din punctul domniilor lor de vedere la o sumă foarte mare, greu de suportat de domniile lor. Vă reamintesc că există timbrul cultural la ora actuală, legiferat prin Legea 35/1994, dar era la un cuantum mult mai mic decât cel care s-ar fi regăsit în această inițiativă”, a declarat Știrbu, după întâlnire.
Președintele editurii Humanitas, Gabriel Liiceanu, reprezentantul editurilor, a spus că este împotriva acestui timbru cultural, fiind o practică unică în Europa.
„În principiu, sunt împotriva timbrului cultural ca atare, pentru că e o practică unică în Europa, numai în România există așa ceva. Uniunile de creație sunt asociații profesioniste private, care pot să-și
gestioneze singure nevoile pe care le au. Faptul că o entitate privată apelează la stat pentru a-i fi luat din patrimoniu acestei alte entități private o parte, este un lucru care în UE nu e acceptat și nu e acceptabil în sine. Deci, Legea timbrului pe fond are un viciu juridic. Dacă ne raportăm la legea care a existat și care există și care funcționează și o luăm ca atare și ne încadrăm în cerințele acestei legi, este un lucru înăuntrul căruia am funcționat de ani de zile. Dacă mă întrebați ce e de preferat între legea cea veche și noul proiect de lege, și asta a rezultat din discuția pe care am avut-o astăzi la comisie, noul proiect de lege are vicii juridice și morale mult mai mari decât legea actuală”, a explicat Liiceanu.
El a spus că administrarea acestei taxe crește prețul cărții.
„De fapt, toată administrarea acestei taxe, cu tot ce presupune – avansarea banilor, cumpărarea timbrului și cheltuielile de logistică ale producătorului, în speță ale editorului în cazul acesta, în jurul timbrului ca atare, cresc prețul cărții”, a adăugat Liiceanu.
„Deci, vânzările pe produse culturale or să scadă, în urma creșterilor de preț care vor interveni pe produsul cultural. Este o aparență că un leu e un fleac. Acest leu se multiplică prin cheltuieli laterale în jurul timbrului, în așa fel încât în final produsul cultural se scumpește cu 7-8%. Tu ai avut iluzia că ajuți creatorul și termini prin a defavoriza cultura.Vă dau un exemplu, în clipa de față, legea timbrului cultural pe carte este de 2% din produs. Dacă o carte costă 30 de lei, 2% înseamnă 60 de bani. Dacă pui un leu, deci din plecare ai mărit taxa de timbru. De aici crește scumpirea produsului cultural. Se adaugă o nebunie în administrarea concretă a timbrului ca atare. Comandarea timbrului în zeci de mii de exemplare. Banii aceștia sunt avansabili de către editor și sunt recuperabili la vânzare, adică niciodată integral și nu se știe când. Toate lucrurile acestea, pe care uniunile de creație nu le cunosc, pentru că ei nu gestionează intern producția unei edituri, pentru ei pare un fleac. Inițiatorii legii nu și-au dat seama de ce efect de bulgăre de zăpadă produc”, a mai spus Liiceanu.
Pe de altă parte, Uniunea Scriitorilor din România (USR) a oferit câteva precizări în legătură cu noul proiect de lege a timbrului cultural, contestat de editorii români, afirmând că prin modificările acestui act normativ „se înlătură orice posibilitate de evaziune fiscală”. „În spațiul public au apărut reacții vehemente împotriva noii legi a timbrului cultural, mai ales din partea editorilor. A fost lansată o serie de afirmații incorecte. Pentru a așeza lucrurile în adevărul lor, facem următoarele precizări: Legea timbrului cultural este în vigoare încă din anul 1994 (ca legea nr. 35 din 6.06.1994). Argumentul editorilor, că prin noua lege are loc o scumpire a produsului cultural, este fals. Scumpirea despre care se face incorect vorbire, dacă a avut loc, a avut loc în anul 1994, odată cu apariția Legii nr. 35. Taxa de timbru cultural sub formă de timbru literar, cinematografic, teatral, muzical, folcloric, al artelor plastice, al arhitecturii și de divertisment, a fost aplicată în toată această perioadă”, se arată pe site-ul Uniunii Scriitorilor din România.
Potrivit sursei citate, în ceea ce privește timbrul literar, „editorii au încasat taxa de timbru, o taxă plătită de cumpărătorii de carte și inclusă în prețul de vânzare al cărții, dar, cu unele excepții, cum ar fi editura Humanitas, n-au virat sumele cuvenite beneficiarilor, adică n-au respectat legea aflată în vigoare. Dacă toți editorii ar fi respectat legea timbrului cultural din 1994, nu ar mai fi fost nevoie de o nouă lege”, mai precizează USR.
De asemenea, Uniunea Scriitorilor din România spune că modificarea actuală a Legii timbrului cultural prevede, în special, introducerea unui timbru literar fizic, care să fie aplicat efectiv pe cartea introdusă în circuitul comercial. „Această prevedere a legii înlătură orice posibilitate de evaziune fiscală și aduce limpezirea situației în privința tirajelor reale ale cărților editate”, mai menționează sursa citată.
Proiectul de Lege prevede că, „în vederea susținerii și dezvoltării culturii naționale în diversele ei forme de exprimare artistică: literatură, cinematografie, teatru, muzică, folclor, arte, plastice, arhitectură, divertisment, în scopul protejării și conservării moștenirii culturale, dezvoltării creativității contemporane, promovării valorilor culturale, se instituie timbrul cultural”.
Proiectul urmează să intre în dezbaterea Comisiei de cultură a Camerei.
Camera Deputaților este for decizional.