Barometrul Cultural 2014: 70% dintre români nu ar dona bani pentru protejarea patrimoniului cultural

Institutul Național pentru Cercetare și Formare Culturală (INCFC) a lansat, luni, „Barometrul de Consum Cultural 2014”, cea mai importantă analiză statistică a sectorului cultural din România.

„Barometrul de Consum Cultural 2014. Cultura, între global și local” oferă informații despre dinamica valorilor și practicilor din societatea românească din prezent, despre modul în care populația se raportează la sectorul cultural, devenind un instrument esențial în dezvoltarea strategiilor locale și regionale.

Potrivit acestei cercetări, 30% dintre respondenți ar dona pentru protejarea patrimoniului cultural între 51 de lei și 100 de lei, 10%, între 101 lei și 200 de lei și doar 8% ar fi dispuși să acorde peste 200 de lei.

Potrivit rezultatelor cercetării, foarte puțini respondenți au vizitat obiective de patrimoniu în ultimul an, în afara localității de rezidență, iar frecvența de vizitare este redusă. Astfel, 70% dintre respondenți au spus că nu au vizitat deloc astfel de obiective în ultimul an, 21% au efectuat între 1 și 3 vizite, iar 7% au realizat peste 6 vizite.

O explicație posibilă este lipsa obișnuinței de vizitare a obiectivelor culturale, ca parte a călătoriilor în scop turistic. De asemenea, doar 20% dintre români obișnuiesc să viziteze obiective de patrimoniu când călătoresc și doar 4% vizitează astfel de instituții în afara concediului, călătoriilor.

Totodată, 66% dintre respondenți consideră că autoritățile locale ar trebui să se ocupe de protejarea patrimoniului cultural, 45% au ales Ministerul Culturii, 10% – Uniunea Europeană și 6% – Biserică.

Pe de altă parte, în ceea ce privește disponibilitatea de a face voluntariat pentru protejarea patrimoniului cultural, doar 18% ar fi dispuși să realizeze o astfel de acțiune.

Pentru ediția din 2014 a Barometrului de Consum Cultural, volumul eșantionului a fost de 1.260 de persoane, cu o eroare maximă tolerată de +/- 2,8%, la un nivel de încredere de 95%. Eșantionul a conținut un boost de 840 de persoane din București, care a produs un subeșantion reprezentativ pentru Capitală, cu o eroare maximă tolerată de +/- 3,4%, la un nivel de încredere de 95%.