Când pică Paștele ortodox și catolic în 2023

Paștele, numit de ortodocși și Duminica Paștilor și a Învierii, este cea mai veche și mai importantă sărbătoare din tradiția creștină răsăriteană, care sărbătorește învierea lui Iisus Hristos, după răstignirea și moartea sa. Învierea lui Isus este baza credinței creștine, deoarece demonstrează că el este Fiul lui Dumnezeu.

Când este Paștele ortodox în 2023

Ortodocșii sărbătoresc Paștele în funcție de calendarul iulian folosit de Biserica Ortodoxă Răsăriteană, comparativ cu bisericile catolice, protestante și alte biserici occidentale care folosesc calendarul gregorian.

De cele mai multe ori, „Paștele ortodox” este sărbătorit mai târziu cu o săptămână decât cel catolic. Rareori, se întâmpla ca diferența dintre cele două evenimente să fie de patru sau cinci săptămâni.

În 2023, Paștele ortodox va pica pe data de 16 aprilie.

Până în anul 2030, ortodocșii vor sărbători Paștele în următoarele zile:

• 2024 – 5 mai
• 2025 – 20 aprilie
• 2026 – 12 aprilie
• 2027 – 2 mai
• 2028 – 16 aprilie
• 2029 – 8 aprilie
• 2030 – 28 aprilie

Când pică Paștele catolic în 2023

Catolicii vor celebra Paștele, în 2023, pe data de 9 aprilie (04.09.2023).

Duminica Paștelui este sărbătorită în prima duminică după luna plină bisericească, care are loc în sau cât mai aproape de data de 21 martie, dar calculele variază.

Această dată este respectată de romano-catolici, comuniunea anglicană și bisericile protestante.

Când începe postul Paștelui în 2023

Potrivit calendarului ortodox, postul Sfintelor Paști are loc anul viitor între 27 februarie și 15 aprilie.

Ce nu ai voie să faci în Postul Paștelui:

• În Postul Paștelui nu se fac nunți, botezuri și cumetrii.
• Nu se cântă și nu se dansează.
• Nu se consumă carne, ouă, lapte, brânză și nici alte derivate din acestea.
• Nu se bea alcool și nu se fumează.
• Nu se mănâncă pește decât dacă este zi de dezlegare.
• În Vinerea Mare se ține post negru.

De ce Paștele ortodox și cel catolic se sărbătoresc la date diferite

​Calcularea datei la care creştinii sărbătoresc Paştele ţine două fenomene naturale, unul cu dată fixă – echinocţiul de primăvară, iar altul cu data schimbătoare – luna plină. Aceasta din urmă face ca data Paştelui să varieze în fiecare an. Dar în plus, utilizarea a două calendare diferite explică decalajul acestei sărbători la catolici şi ortodocşi. Biserica Catolică se raportează la echinocţiul de primăvară după calendarul gregorian, în timp ce Biserica Ortodoxă calculează acelaşi eveniment astronomic după calendarul iulian (pe stil vechi).

Originile sărbătorii pascale sunt legate de sărbătorile mai vechi ale renaşterii naturii şi ale echinocţiului de primăvară. Poporul evreu marchează prin sărbătoarea Paştelui eliberarea din sclavie şi plecarea din Egipt. La începutul erei noastre, în perioada în care a trăit Iisus, data Paştelui iudeu (Pesah) era fixată în ziua de 14 în luna Nisan (după calendarul lunar), ziua cu prima Lună plină a primăverii. Nisan este prima lună a anului în calendarul asirian, iar în cel iudaic este prima lună a anului ecleziastic şi a şaptea lună (a opta în anii bisecţi) a anului secular. Numele de „nisan” este de origine asiro-babiloniană şi înseamnă „luna fericirii”. Această dată era dependentă de ciclul lunar (anul de 13 luni), şi nu de calendarul solar de 12 luni, aplicat în prezent. Aşa încât data Paştelui a fost stabilită de primul Conciliu de la Niceea, din anul 325, în „duminica imediat următoare lunii pline după echinocţiul de primăvară’. Calculul acestei date permite stabilirea în calendar nu doar a Paştelui, ci şi a altor sărbători creştine importante.