EXCLUSIV | Cât mai citesc românii? Barna Némethi: ”În pandemie, oamenii au conștientizat că, în perioade dificile, o carte bună alungă temerile și anxietatea. Cititul crește toleranța la schimbare”

Românii au început să înțeleagă că lectura poate să fie o soluție la probleme cu care se confruntă în viața de zi cu zi, iar conștientizarea ajutorului pe care ni-l poate oferi cititul a fost unul dintre cele mai oportune momente în pandemie, având în vedere câte anxietăți și probleme a scos la iveală sau pe care le-a accelerat, spune, într-un interviu pentru Gândul, Barna Némethi, CEO-ul editurii Curtea Veche Publishing. Barna Némethi punctează și faptul că nu putem avea o societate mai sănătoasă, mai fericită, mai bine pregătită intelectual dacă nu investim constant în educație. 

Studiile au arătat că 20 de minute de lectură pe săptămână te fac să te simți cu 20% mai mulțumit de viața ta, în vreme ce doar 6 minute de lectură reduc stresul cu 68%. Totodată, cititul de plăcere scade cu 28% riscul de depresie, iar 30 de minute de lectură pe zi cresc media de viață cu 2 ani.

Cititul este recomandat pentru a crește toleranța la schimbare și a trece mai ușor peste perioade de izolare. Conform studiilor, una din cinci persoane care citesc se simte mai puțin singură. Cititul de plăcere scade cu 28% riscul de depresie, iar 30 de minute de lectură pe zi cresc media de viață cu doi ani.

ACTUALITATE Ce apă trebuie să bei în funcție de vârstă și ce trebuie să conțină eticheta apei plate atunci când o cumpărăm

12:20

SPORT Cine e PRIMUL român adus la Genoa, după ce Dan Șucu a devenit patronul clubului italian

12:18

În vremea pandemiei, cititul s-a dovedit a fi un aliat de nădejde, iar oamenii au conștientizat, mai mult ca oricând, faptul că, în perioadele dificile, o carte bună alungă temerile și anxietatea, fiind un excelent remediu pentru trup, minte și suflet, mai spune Barna Némethi, în interviul pe care l-a acordat pentru Gândul.

”Cartea este prima lovită într-o criză economică”

Reporter: Care a fost impactul primului târg de carte după mai bine de doi ani de la izbucnirea pandemiei?

Barna Némethi: Prima revedere cu publicul cititor s-a simțit ca o „eliberare”. Fără îndoială că publicul a așteptat acest târg la fel de mult ca noi, cei din industria de carte. Cu toate acestea, au fost mai puțini vizitatori, iar actuala criză a hârtiei și inflația globală au însemnat că românii au fost mai concentrați pe reducerile de la târg, ceea ce este firesc.

Pentru Curtea Veche Publishing a fost cea mai reușită ediție de Bookfest de până acum, însă cu amendamentul că s-a investit foarte mult la acest târg, atât la nivel de prezență și branding, cât și prin diversificarea titlurilor și transformarea colecțiilor de tradiție ale editurii în „imprint”-uri dedicate.
Impactul economic a fost pozitiv, per total. Încasările au fost mai mari decât la ultima ediție a salonului de carte din 2019.

Dar, trebuie menționat faptul că o bună parte a acestor încasări crescute se datorează creșterii prețului la carte, pe fondul crizei economice în pregătire. Continuăm să simțim efectele acestei crize și vom continua să le simțim o bună vreme de acum înainte, mai ales fără niciun fel de sprijin din partea autorităților.

Pandemia a avut un dublu impact asupra industriei de carte: pe de o parte, în timpul lockdown-ului, vânzările de carte au scăzut, la propriu, „peste noapte” și, după o foarte ușoară redresare, au stagnat, iar acum stagnează datorită crizei economice care a fost accelerată de pandemie. După cum știe multă lume, cultura și în special cartea sunt primele lovite într-o criză economică.

„Există o schimbare de paradigmă în rândurile cititorilor români”

Ce simți că îi atrage cel mai mult pe oameni, spre ce tipuri de scriitură se îndreaptă? S-a schimbat ceva în preferințele cititorilor?

Există o schimbare de paradigmă în rândurile cititorilor români, pe care o observăm de ceva vreme și la care încercăm să ne adaptăm încă de la începuturile noastre. Dacă în mod tradițional, publicul român citea mai mult literatură, oamenii se îndreaptă acum din ce în ce mai mult către non-ficțiune. De exemplu, prima carte publicată de editură, „Secretele succesului” de Dale Carnegie a apărut într-o perioadă în care cărțile motivaționale lipseau cu desăvârșire de pe piața din România. La scurt timp după, am observat cât de mare nevoie era de astfel de cărți, convingerea noastră fiind întărită de faptul că la 22 ani după prima apariție, rămâne una dintre cele mai vândute cărți ale noastre din toate timpurile, alături de cel mai solid portofoliu de non-ficțiune din România.

Românii au început să înțeleagă că lectura poate să fie o soluție la probleme cu care se confruntă în viața de zi cu zi: atât ca obicei în sine, dar mai ales pentru probleme specifice – de la comunicarea cu colegii la job, la nutrirea unei mai bune relații cu sinele. Un alt exemplu care confirmă observația noastră este că bestsellerul anului trecut la Curtea Veche, dar și una dintre cele mai citite cărți din România a fost, după cum am mai spus, cartea lui Gabor Maté.

Deci iată că, poate mânați și de izolare, oamenii au înțeles că există o legătură directă între psihic și problemele de sănătate care au ieșit la iveală mai ales în ultimii doi ani. Și au ales să caute răspunsurile într-o carte.

”Cititul de plăcere scade cu 28% riscul de depresie”

Cât de important este să ne facem mereu timp să citim? 

Este întrebarea care ne-a măcinat mult timp, până când am zis să luăm problema în propriile mâini și, împreună cu Asociația Curtea Veche, am lansat campania #timpulsacitim. În 2019, cei mai ocupați și totodată cei mai influenți români, de la președintele țării până la sportivi, artiști, antreprenori, creatori de conținut, arătau prin puterea exemplului personal că oricine își poate face timp pentru a citi.

Tot atunci s-ar putea să fi aflat că un român din doi nu citise nicio carte în anul precedent, iar unu din cinci români confirma că nu a citit niciodată o carte.

Am reluat campania și la finalul lui 2020, de data aceasta concentrându-ne pe beneficiile lecturii și invitând nu doar persoane publice, ci și publicul larg să citească un fragment din cartea preferată și să transmită mesajul mai departe. Nu multă lume știe câte studii realizate în decursul câtorva decade demonstrează că cititul nu e doar un mod de relaxare – de multe ori privit ca fiind rezervat celor de o vârstă mai înaintată – sau o îndeletnicire elitistă.

Științific, se știe că cititul te face pur și simplu să te simți mai bine. Atât fizic, cât și psihic. De exemplu, 20 de minute de lectură pe săptămână te fac să te simți cu 20% mai mulțumit de viața ta, în vreme ce doar 6 minute de lectură reduc stresul cu 68%.

Conștientizarea ajutorului pe care ni-l poate oferi cititul a fost, probabil, unul dintre cele mai oportune momente în pandemie, având în vedere câte anxietăți și probleme a scos la iveală sau pe care le-a accelerat. Conform psihologilor, lectura e cel mai bun și la îndemână remediu pentru a face față perioadelor dificile.

Cititul este recomandat pentru a crește toleranța la schimbare și a trece mai ușor peste perioade de izolare. Conform studiilor, una din cinci persoane care citesc se simte mai puțin singură. Cititul de plăcere scade cu 28% riscul de depresie, iar 30 de minute de lectură pe zi cresc media de viață cu 2 ani.

Campania a avut și o componentă socială și pentru fiecare mesaj video înregistrat și distribuit pe social media, Asociația Curtea Veche a donat o carte unui copil dintr-un mediu defavorizat. Impactul campaniei a fost apreciat inclusiv de către industria de comunicare și publicitate din România și nu numai.

Campania, realizată împreună cu agenția Leo Burnett, a fost recunoscută cu argint de Internetics și Webstock, a fost nominalizată la Global Effies 2021 și inclusă în clasamentul WARC – top 100 global most effective campaigns. Și poate cel mai important, a primit unul dintre cele mai apreciate premii europene din marcom – un argint la Effie Europe.

„O societate evolueză spre mai bine dacă investim constant în educație”

Cum îi facem pe oameni să găsească sau să regăsească bucuria cititului, mai ales în vremurile astea nebune pe care le trăim?

Este nevoie să aducem în fața publicului larg motivele pentru care lectura le face bine. Însă nu este de ajuns ca industria de carte să își deruleze singură campaniile și să își poarte singură luptele, e nevoie de un efort susținut pe o perioadă lungă de timp, cu sprijinul tuturor autorităților.

Se vehiculează în ultima vreme ideea de a avea un mesaj de interes public despre beneficiile lecturii, care să fie difuzat la fel de des ca cel care ne spune că e sănătos să consumăm cel puțin doi litri de lichide pe zi. Acesta e un exemplu foarte mic, dar un început necesar.

Apoi, vedem cu toții efectele educației slabe și trebuie să înțelegem un lucru banal, dar elementar: nu putem avea o societate mai sănătoasă, mai fericită, care evoluează spre mai bine decât dacă investim constant în educație. Educația nu se poate fără lectură și viceversa.

„Dacă prin lectură am fi cultivat gândirea critică, am fi știut mai bine să ne apărăm de fake news”

Ce s-a schimbat în era tehnologiei, când suntem la un click distanță de orice informație, pe piața de carte din România?

Cu siguranță a fost bine că oamenii au putut comanda mai mult online în pandemie, de exemplu. Deși acest lucru nu a însemnat că au crescut foarte mult vânzările de carte online. Cel puțin nu ca să compenseze închiderea librăriilor în prima parte a lockdown-ului.

Ce s-a schimbat însă cel mai mult în era actuală a fost cum relaționăm cu informația pe care o primim 24/7 din toate direcțiile. Și fenomenul „fake news” e cel mai bun exemplu.

Dacă lectura ar fi beneficiat de la fel de multă expunere ca alte industrii creative aducătoare de venituri importante, am fi cultivat gândirea critică în rândurile mult mai multor oameni. Un segment substanțial din populație ar fi știut mult mai bine cum să se apere de știri false, ar fi avut poate o relație mai bună cu banii și un spirit civic mai activ și informat.

„Doar 1 din 4 copii din mediul rural are acces la cărți și doar 2% dintre ei ajung la facultate”

Cum a fost primit noul proiect prin care magia cărților este adusă mai aproape de copii? Cărți poștale de poveste, munca a 10 ilustratori talentați, reuniți pentru a da naștere tot atâtor moduri de a trăi bucuria poveștilor prin ilustrații.

Este un proiect care face parte dintr-o serie de inițiative în care încercăm să-i implicăm pe toți cei care vor să ducă mesajul lecturii mai departe. Dacă în primăvară, prin programul „Copilăria la Narativ”, am încurajat cititorii să sprijine educația unui copil din zona rurală cu un pachet de cărți pentru 3, 6 sau 12 luni, acum, vrem să scoatem în față importanța poveștilor în dezvoltarea oricărui copil.

„Cărți poștale de poveste” este munca a 10 ilustratori – dintre cei mai apreciați din România și Republica Moldova -, reuniți într-un proiect caritabil care arată în câte moduri pot trăi cei mici bucuria poveștilor prin imagini: Anda Ansheen, Andra Badea, Andreea Țimpea, Cristiana Radu, Evelin Bundur, Gabi Toma, Leonid Gamarț, Paula Rusu, Roxana Iacoban, Stela Damaschin-Popa.

Repet statisticile legate de zona rurală, pentru că s-ar putea ca mulți să nu știe că la sate nu există librării și nici biblioteci prea multe. Consecințele: doar 1 din 4 copii au acces la cărțile necesare și doar 2% dintre ei ajung la facultate.

Deci, misiunea proiectului e simplă: fiecare set de cartoline achiziționat și oferit în dar unui copil înseamnă automat și o carte trimisă de Asociația Curtea Veche unui elev din mediul rural care crește fără acces la lectură.

„Părinții au șansa să combată timpuriu problemele dacă îi învață de mici cu obiceiul lecturii”

Ați creat programul național de lectură ”Cărțile copilăriei”. Cât de important este pentru un copil să deprindă de mic abilitatea lecturii? 

A fost primul nostru program în educație, lansat încă din primul an de existență al Asociației Curtea Veche. La peste șapte ani după ce prima școală a fost inclusă în program, am donat peste 105.000 de cărți către copii din 298 de localități, în 37 de județe și am fondat zeci de cluburi de lectură.

Nu doar în România, ci la nivel global, se cunoaște faptul că 34% dintre copii nu sunt echipați pentru învățare și 47% citesc sub nivelul așteptat.

Părinții au șansa să combată aceste probleme timpuriu, dacă îi învață de mici pe copiii lor cu obiceiul lecturii. Și îi pot ajuta să își crească atât coeficientul de inteligență, cât și inteligența emoțională, care la noi este luată în serios doar de câțiva ani.

Apoi, cititul îmbunătățește memoria și îi ajută mai încolo să-și dezvolte abilități de comunicare și, poate cel mai neașteptat pentru părinți, îi ajută să înțeleagă științele mai bine.

Noi am încercat, în mod constant, să creștem portofoliul de cărți pentru copii, mai ales cele scrise de autori români, și să venim în întâmpinarea nevoilor părinților și copiilor de azi. Importanța acestora începe să aibă ecouri și peste graniță. Unul dintre momentele surpriză ale acestui an a fost aflarea celei mai recente vești despre colecția „Poveștile Cristinei”. Cărțile scrise de Cristina și Alex Donovici au devenit anul acesta cele mai traduse cărți pentru copii ale unor autori români, începând cu seria „Aventurile lui Țup”.

În cadrul evenimentul de la Bookfest, am aflat de la agenții literari Mauro Spagnol și Silviu Săndulescu că seria va fi tradusă în cea de-a noua limbă: portugheză. Recent, am publicat și cea de-a treia carte din seria „Norișorul Roz” – „Norișorul Roz merge la grădiniță”. O altă colecție importantă de cărți pentru cei mici este „Tiny Rockers” de Cristiana Petre, ilustrată de Andra Badea. Ceva ce lipsea din peisajul cărților pentru copii din România: o serie care povestește pe înțelesul celor mici vieților unor mari vedete rock, precum Jimi Hendrix sau Janis Joplin.

Sursă foto: Editura Curtea Veche Publishing

Autor

Mara Răducanu

Mara Răducanu este jurnalist de eveniment. A terminat Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării din București și a lucrat la mai multe publicații, precum Jurnalul național, Evenimentul ... vezi toate articolele