Prima pagină » Cultură » Cea mai mare descoperire arheologică din ultimii 100 ani: Mormântul FARAONULUI căsătorit cu Hatșepsut a fost găsit

Cea mai mare descoperire arheologică din ultimii 100 ani: Mormântul FARAONULUI căsătorit cu Hatșepsut a fost găsit

Cea mai mare descoperire arheologică din ultimii 100 ani: Mormântul FARAONULUI căsătorit cu Hatșepsut a fost găsit

În 2022, o echipă de arheologi a descoperit un mormânt regal aparținând unui faraon din Noul Regat Egiptean. Autorii descoperirii au  identificat mormântul ca aparținând faraonului Tutmes al II-lea, un rege egiptean antic care a domnit undeva între1493 to 1479 î.Hr., a declarat marți Ministerul Turismului și Antichităților din Egipt într-un comunicat de presă.

Inițial identificat doar ca „Mormânt C4”, situl este situat la aproximativ 2,4 kilometri  vest de Valea Regilor din regiunea Luxor a Egiptului, a transmis ministerul luna trecută.  Când arheologii au descoperit pentru prima dată intrarea și coridorul principal al mormântului în 2022, au crezut că acesta aparține uneia dintre soțiile regale, aflându-se în proximitatea mormântului reginei Hatșepsut și mormintele soțiilor regelui  Tutmes al III-lea, a explicat Mohammad Ismail Khaled, secretar general al Consiliului Suprem al Antichităților, în comunicatul de presă.

Cea mai mare descoperire de la mormântul lui Tutankhamon încoace

Consiliul Suprem al Antichităților și Fundația de Cercetare a Regatului Nou a dezvăluit  că mormântul aparținea de fapt lui Tutmose al II-lea.  Printre dovezile care indică faptul că mormântul îi aparținea acestui faraon s-au aflat fragmente de jaruri din alabastru, inscripționate cu numele său, identificându-l ca „regele decedat”, precum și inscripții cu numele soției și surorii sale, regina Hatșepsut. Mai multe publicații au comparat descoperirea cu cea a mormântului lui Tutankhamon din 1922.

Descoperirea marchează una dintre cele mai semnificative descoperiri arheologice din ultimii ani, conform egiptologilor, care a adăugat că artefactele găsite în mormânt vor oferi informații esențiale despre domnia regelui.  Despre Tutme al II-lea se cunosc puține despre viața sa. Cercetătorii chiar dezbat durata domniei sale, care ar fi putut dura doar trei sau patru ani sau mai mult de 14 ani.

Dar mormântul a fost găsit într-o stare proastă

Potrivit CNNmormântul a fost găsit într-o stare de conservare proastă din cauza inundațiilor care ar fi avut loc la scurt timp după moartea regelui, a spus Mohamed Abdel Badi, șeful Sectorului de Antichități Egiptene și co-lider al misiunii. Apa a deteriorat interiorul mormântului, iar studiile preliminare sugerează că tezaurul funerar a fost probabil relocat într-un alt loc.

Totuși, echipa arheologică a reușit să restaureze fragmentele de tencuială căzute din mormânt. Printre acestea s-au aflat resturi de tencuială cu inscripții albastre, motive de stele galbene și părți din Cartea Amduat, un text religios asociat cu mormintele regale egiptene antice.

Cine a fost Tutmes al II-lea, soțul reginei Hatșepsut care a devenit a doua femeie faraon din istorie

Perioada thutmesiană (1506 î.Hr. – 1388 d.Hr.) din dinastia a 18-a ar putea fi comparată cu dinastia Tudorilor din Anglia medievală. Egiptologii spun că a fost o epocă de prosperitate.  Se cunosc multe informații despre tatăl lui Tutmes al II-lea, și anume, Tutmes I. El a extins frontierele Imperiului Egiptean după ce a condus expediții în Levant și în Nubia, a construit Templul de la Karnak și a fost primul faraon îngropat în Valea Regilor.

Fiul său Tutmes al II-lea l-a urmat la tron în anul 1493 î.Hr. Pe parcursul domniei sale a reprimat revoltele beduinilor și nubienilor. A fost căsătorit cu sora sa, regina Hatșepsut, și cu Iset, care i-a născut un fiu, pe viitorul faraon Tutmes al III-lea. Tutmes al II-lea a murit înainte de a împlini 30 ani, din motive necunoscute.  Mumia sa a fost descoperită în Deir el-Bahari, deasupra Templului Funerar al lui Hatșepsut.  Mumia lui Tutmes al II-lea a fost distrusă din cauza  tâlharilor de morminte. Analizarea mumiei au arătat că faraonul nu a avut o viață ușoară. La 30 ani, ar fi căzut victimă unei boli de piele care i-a lăsat cicatrici.

La tron l-a urmat Tutmes al III-lea, dar pentru că avea numai doi ani, mama sa vitregă, Hatșepsut, a domnit ca faraon regent, purtând chiar și barbă falsă. Ea a domnit ca regent timp de 22 ani în locul fiului ei vitreg, asumându-și titlul deplin de faraon. Cu toate că era femeie, ea a stabilit să respecte în continuare caracterul patriarhal al titulaturii regale, fiind prezentată ca faraon de sex masculin prin statui, fresce și picturi. Domnia ei a fost caracterizată ca fiind prosperă și pașnică. A coordonat proiecte arhitecturale ca Templul dedicat ei de la Deir el-Bahari și Complexul Templului de la Karnak. Dr. Zahi Hawass a presupus că mumia KV60A i-ar fi aparținut ei, iar conform analizelor efectuate, Hatșepsut ar fi suferit de cancer osos  și de la o boală de piele inflamatorie din cauza căreia s-ar fi otrăvit din greșeală cu un medicament.

După ce a murit, Tutmes al III-lea a devenit faraon din 1458 î.Hr. El a condus 20 campanii militare de cucerire, extinzând Imperiul Egiptean. Istoricii îl consideră „Napoleonul Egiptului” pentru că a cucerit Canaanul și Siria în urma Bătăliei de la Meggido și pentru că s-a războit cu nubienii și cu regatul Mitanni.

El sau fiul său Amenhotep al II-lea ar fi ordinat distrugerea statuilor și desfigurarea monumentelor lui Hatșepsut. De asemenea, numele de Hatșepsut a fost șters din toate consemnările oficiale. Motivul nu este cunoscut. Tutmes al III-lea a murit la 56 ani, în 1425 î. Hr, fiind succedat de fiul său Amenhotep al II-lea, care a domnit între 27 și 30 ani, din 1425 până în 1401 î.Hr.

Fiul său, Tutmes al IV-lea, a domnit numai 10 ani. După analizarea mumiei sale, egiptologii susțin că ar fi murit din tinerețe din cauza epilepsiei. Numele Tutmose înseamnă „Thoth este născut” (după numele zeului înțelepciunii cu cap de ibis).

 


Sursa Foto: Profimedia

Citește și: Civilizația care a rivalizat cu Sumerul și Egiptul, având băi publice, canalizare avansată și o SCRIERE încă nedescifrată

 

Autor
Absolvent al Facultății de Istorie (2013-2016) și al programului de master „Istorie și Practică în Relații Internaționale” (2019-2021) la Universitatea din București, Alexandru Stan Bogdan ... vezi toate articolele

Citește și