Christian Boltanski, unul dintre cei mai cunoscuți artiști contemporani din Franța, ale cărui experimente multimedia au orbitat în jurul mortalității și memoriei, a murit la vârsta de 76 de ani, a anunțat, duminică, un fost director de muzeu.
Boltanski a murit în spitalul Cochin din Paris și vestea a fost confirmată inițial de Le Monde, citat de france24.com. Artistul francez obișnuia să realizeze experimente cu obiecte banale, pe care le combina cu fotografii, videoclipuri și sculpturi. Alteori, Boltanski lucra la instalații artistice de-a dreptul monumentale.
„Psiho-analiza naivă”, arta lui Boltanski, include înregistrări audio cu bătăile inimii a mii de oameni, pe o insulă izolată japoneză, o promenadă mobilă presărată cu imaginile a sute de copii și cutii de biscuiți inscripționate cu numele unor persoane decedate.
Boltanski a ajuns în primele pagini ale ziarelor în 2010, când a fost de acord să se filmele 24 de ore din 24 în atelierul său din Paris, pentru tot restul vieții, exclusiv pentru un colecționar australian, în schimbul unor plăți regulate.
Ultimul preț plătit de colecționarul David Walsh, care s-a îmbogățit din jocurile de noroc, avea să fie „stabilit” chiar de Boltanski.
Cum așa? Potrivit înțelegerii macabre, dacă Boltanski trăia mai mult de 8 ani, Walsh trebuia să-i plătească mai mult decât valoarea estimativă a „proiectului artistic”.
„M-a asigurat că voi muri înainte de acești 8 ani, deoarece el nu pierde niciodată. Are, probabil, dreptate”, a declarat Boltanski pentru AFP, la acea vreme. „Nu prea am grijă de mine. Dar mă voi strădui să supraviețuiesc”.
Walsh a declarat, pentru The New York Times, că speră ca Boltanski să moară chiar în studioul său de artă.
Boltanski, fiul unui medic evreu de origine ucraineană și al unei mame catolice franceze, s-a născut la 6 septembrie 1944, în timpul Holocaustului nazist.
În timpul ocupației germane din timpul celui De-al Doilea Război Mondial, mama lui Boltanski, bolnavă fiind, l-a ascuns pe tatăl lui într-un beci, în apartament și a mințit că a divorțat.
Copilăria lui Boltanski a fost „bântuită” de poveștile celor care au supraviețuit Holocaustului, o temă istorică ce îi va influența puternic munca artistică.
În calitate de pictor, Boltanski a organizat prima expoziție în mai 1968, la vârsta de 23 de ani, dar, după 200 de lucrări, a renunțat la pensulă și s-a concentrat pe filmele de scurt metraj și noi forme de artă multimedia.
În 1968, Boltanski a publicat prima sa carte, amintiri din copilăria sa (1944-1950).
În 1971 a dat lovitura cu „Album of Family D”, o instalație artistică cu fotografii ale unor oameni.
În „Inventarii” a descris comorile ascunse în dulapurile celor necunoscuți.
După moartea părinților săi, la mijlocul anilor 1980, lucrările lui Boltanski au devenit mai sumbre.
În „Personnes”, o instalație din 2010, Boltanski i-a „întâmpinat” pe vizitatorii Grand Palais din Paris cu grămezi uriașe de haine și a oprit căldura în clădire, în semn de meditație pentru victimele din lagărele de concentrare.
O expoziție din 2015 de la galeria Marian Goodman din Paris a prezentat holograme ale lui Boltanski, în tinerețe și la bătrânețe, alături de cuvintele iluminate „sosire” și „plecare”, precum și un ceas care număra secundele din viața sa.
Boltanski a fost căsătorit cu artista contemporană Annette Messager. Cuplul a decis să nu aibă copii.