Cultura în pandemie. Numărul spectacolelor și al participanților la activități culturale a scăzut semnificativ în 2020. Datele oficiale ale INS

Activitatea unităţilor cultural-artistice în anul 2020 a fost puternic influențat de criza sanitară cauzată de virusul COVID-19, confirmă Institutul Național de Statistică, în raportul pe anul trecut, publicat miercuri. Scăderi semnificative au fost înregistrate mai ales instituţiile şi companiile de spectacole și concerte cu o reducere mai mare de jumătate a reprezentaţiilor, și de aproximativ șapte ori a numărului de spectatori, față de anul anterior.

Cifrele Institutului Național de Statisctică arată că în anul 2020 activitatea unităților cultural artistice a fost puternic influențată de apariția și evoluția pandemiei COVID-19 și de măsurile luate de autoritățile centrale și locale pentru prevenirea răspândirii virusului. Închiderea sau restrângerea activităților unităților culturale și anularea sau interzicerea organizării de evenimente artistice au avut un impact deosebit asupra obiceiurilor culturale ale populației și asupra comunității artistice și culturale.

Perioadele în care unitățile culturale și-au desfășurat activitatea în condiții restrânse, prin aplicarea măsurilor de distanțare socială impuse de autorități pentru prevenirea răspândirii virusului COVID-19, au dus la limitarea drastică a capacității totale a acestora, situație reflectată în indicatorii statistici prezentați de INS.

De ce nu au mers românii la spectacole

Un raport de cercetare privind tendințele consumului cultural în 2020, realizat de specialiștii datelor Institutului Național pentru Cercetare și Formare Culturală (INCFC), prezintă dinamica de consum în artele spectacolului în a doua jumătate a anului 2020 și principalele motivaţii pentru neparticipare, având în vedere nivelul foarte scăzut înregistrat în perioada iunie-octombrie 2020 (sub 4%).

„Deși teama de îmbolnăvire a fost principalul motiv invocat de respondenți pentru neparticiparea la spectacole, un alt motiv important a fost lipsa acestor evenimente publice, ca urmare a restricțiilor impuse de autorități. Frica de îmbolnăvire a fost invocată mai des în mediul rural și în localitățile urbane mari (peste 200.000 de locuitori) și de către persoanele cu vârsta peste 50 de ani”, conform ediției cu numărului doi a raportului privind comportamentul de consum cultural în starea de alertă.

Pe de altă parte, arată raportul, ponderea românilor care au citit cărți săptămânal a crescut anul trecut, în starea de urgență din prima parte a pandemiei, la 36% – nivel la care s-a menținut și în starea de alertă ulterioară – față de 22%, cât era în 2019, conform edițiilor corespondente ale Barometrului consumului cultural ale INCFC.

Comisia Europeană a publicat, marți, principalele recomandări pentru ca activitățile culturale și creative să fie reluate fără a periclita sănătatea participanților, în contextul în care statele membre, încurajate de rezultatele campaniilor de vaccinare, încep să permită deschiderea spațiilor și desfășurarea acestora.

Executivul european admite că restricțiile pe scară largă, instituite de la izbucnirea pandemiei de COVID-19 pentru a proteja sănătatea cetățenilor, au condus la dificultăți economice grave pentru o mare parte a sectoarelor, în special pentru activități care se desfășoară în spații dedicate și cu vizitatori. Astfel, conform datelor Comisiei, operatorii de cinematografe din UE raportează o scădere cu 70 % a încasărilor în 2020, organizatorii de evenimente muzicale raportează o scădere cu 76 % a prezenței (64 % din venituri), iar muzeele au pierdut venituri până la 75-80 % (în regiunile turistice populare). Se preconizează că criza va avea un impact de durată asupra întregului lanț valoric, fiind afectate, de asemenea, colectarea redevențelor pentru autori și artiștii interpreți sau executanți.

Doar 1,5 milioane de români au mers la spectacole şi concerte

Potrivit datelor centralizate de INS. reţeaua instituţiilor (unități ublice) şi companiilor (unități private) de spectacole şi concerte a cuprins, în anul 2020, un număr 167 unităţi de bază, cu 8 unități mai puține decât în anul 2019 (175).

Astfel, în contextul evoluției pandemiei de COVID-19, în anul 2020, instituțiile şi companiile de spectacole și concerte au susţinut în țară 10.000 reprezentaţii, urmărite de 1,5 milioane spectatori, față de 26.400 reprezentații, urmărite de 8,1 milioane spectatori în anul 2019.

În funcţie de tipul instituţiilor şi companiilor de spectacole sau concerte, în anul 2020, cei mai mulţi spectatori s-au înregistrat la teatre (54,8%) și la spectacolele susținute de ansambluri artistice, orchestre populare, trupe de dans și de divertisment (16,7%).

Datele INS pe anul anterior, 2019, includea și turneele, festivalurile de gen și alte evenimente culturale la care istituțiile și companiile de spectacole și concerte au participat în străinătate și în cadrul cărora au susținut un număr de 763 reprezentații, la care au participat un număr de 469.000 de spectatori.

Personalul existent la sfârșitul anului 2020 în cadrul instituţiilor şi companiilor de spectacole şi concerte a fost de 12.607 persoane, dintre acestea 59,4% aveau funcții artistice de specialitate.

Astfel, numărul angajaților este cu câteva sute mai mic decât cel existent la sfârşitul anului 2019, potrivit datelor INS, respectiv 13.033 persoane.

Conform datelor Institutul Național pentru Cercetare și Formare Culturală (INCFC) de la finalul anului trecut, prezentate în ianuarie, în Registrul Sectorului Cultural erau înscriși 6.606 de lucrători culturali – persoane fizice, 3.135 de societăți comerciale și 1.179 de organizații neguvernamentale. Conform datelor culese de INCFC, 74% dintre totalul ONG-urilor înregistrate confomr situațiilor financiar contabile depuse, respectiv 3.933, erau active în 2020. Alte 1.366 de ONG-uri erau inactive.

Câte cărți au împrumutat românii

Datele INS arată că reţeaua bibliotecilor care au funcţionat în anul 2020 a fost formată dintr-un număr de 8.829 biblioteci (unităţi administrative), mai puțin cu 393 unități față de anul 2019. Bibliotecile au pus la dispoziţia publicului, în anul 2020, circa 158 milioane volume, cu 2,5 milioane mai puține față de 2019. În mediul urban, au funcţionat 3374 biblioteci, cu 80 mai puține față de 2019, cu un fond de carte de 123 milioane volume (trei sferturi din fondul naţional de carte disponibil în biblioteci), iar în mediul rural, deşi numărul bibliotecilor a fost considerabil mai mare decât cel din mediul urban (5455 biblioteci), fondul de carte a fost mult mai mic, de 36 milioane volume.

Numărul utilizatorilor activi a fost de 2,5 milioane persoane în anul 2020, cu 598 mii utilizatori activi mai puțini față de anul 2019. Distribuţia numărului utilizatorilor activi arată o preponderență a utilizării bibliotecilor școlare (57,4%) și a celor publice (30,4%).

Numărul volumelor eliberate diferiților utilizatori a fost, în anul 2020, de 20,6 milioane volume, cu 12,7 milioane volume mai puține față de anul 2019, unui utilizator activ revenindu-i, în medie, 8 volume/an. Accesibilă publicului larg din toate zonele ţării, reţeaua de biblioteci publice, formată din 2034 biblioteci județene, municipale, orăşeneşti şi comunale, a pus la dispoziția publicului circa 44 milioane volume de cărți și periodice tipărite reunind, în colecțiile proprii, 27,7 milioane titluri de cărţi tipărite şi 37 mii titluri de cărți electronice.

Raportat la numărul de locuitori se evidențiază că, în anul 2020, la o bibliotecă publică au revenit, în medie, 9,5 mii locuitori.

Unui locuitor i-au revenit, în medie, 2,3 volume pe an din colecțiile bibliotecilor publice, de serviciile acestor biblioteci beneficiind 761 mii utilizatori activi pe an. La calculul indicatorilor relativi pentru anul 2020 s-a utilizat populația rezidentă la 1 ianuarie 2020 în loc de 1 iulie 2020 (cea din urmă va fi disponibilă în ianuarie 2022) și, din acest motiv, datele sunt provizorii. La calculul indicatorilor relativi pentru anul 2019 s-a utilizat populația rezidentă la 1 iulie 2019.

În condițiile pandemiei de COVID-19, când populația a frecventat mai puțin bibliotecile publice (județene, municipale, orășenești și comunale), un utilizator activ a împrumutat, în anul 2020, în medie 11,3 volume, față de anul precedent când media a fost de 13,7 volume.

Personalul bibliotecilor (inclusiv cel din bibliotecile şcolare) a fost format, la sfârşitul anului 2020, din 9894 persoane, 91,0% din acesta fiind personal de specialitate.

Numărul vizitatorilor muzeelor, redus semnificativ

Reţeaua muzeelor şi colecţiilor publice a cuprins, în anul 2020, un număr de 438 unităţi de bază, cu 23 unități mai puține decât în 2019. Numărul bunurilor culturale şi naturale, la sfârşitul anului 2020, a fost de 33,5 milioane, în scădere cu 269 mii bunuri culturale față de anul 2019, aceasta datorându-se, în principal, închiderii temporare sau suspendării până la finalul anului a activității unor unități muzeale.

Din totalul bunurilor expuse de muzee în anul 2020, peste 32,4 milioane au fost bunuri culturale şi piese de muzeu, 1,1 milioane au reprezentat plante, animale și faună acvatică din grădinile botanice, zoologice și acvarii, iar 28 mii au reprezentat bunuri naturale (plante și animale) din rezervații naturale.

În contextul pandemiei de COVID-19, numărul vizitatorilor la muzee şi colecţii publice, grădini botanice, zoologice, acvarii și rezervații naturale, înregistrat în anul 2020, a fost de 7,9 milioane persoane, reprezentând mai puțin de jumătate din numărul vizitatorilor din anul 2019.

Evoluția pandemiei de COVID-19 a determinat organizatorii să amâne „Noaptea Muzeelor” pentru luna noiembrie (programată anual în luna mai), cu un program mixt organizat online și cu acces fizic. Un număr redus de muzee au permis accesul vizitatorilor numai până la ora 21, în condițiile speciale de securitate a sănătății, iar 10,4 mii persoane au efectuat, astfel, vizite gratuite în „Noaptea Muzeelor”.

Numărul personalului care a deservit rețeaua unităților muzeale în anul 2020 a fost de 7390 persoane, jumătate din acesta fiind personal de specialitate.

A crescut numărul ziarelor online

Numărul unităților specializate a scăzut, dar numărul publicaților online a crescut în 2020, arată datele INS. Astfel, în anul 2020 au funcţionat 531 unităţi cu activitate editorială a ziarelor și revistelor, cu 18 mai puține față de anul 2019.

Dintre acestea, 248 edituri au publicat ziare (cotidiene şi/sau necotidiene), 244 edituri au publicat reviste şi un număr de 39 unităţi editoriale au publicat atât ziare, cât şi reviste.

Cele 287 edituri care au editat ziare au publicat, în anul 2020, un număr de 248 titluri de ziare cotidiene și necotidiene tipărite, cu 15 titluri mai puține față de anul 2019 și au publicat online un număr de 277 titluri de ziare cotidiene și necotidiene, în creștere față de 262 în anul 2019.

Numărul titlurilor publicaţiilor periodice (reviste) editate în anul 2020, a fost de 1738 titluri tipărite și 447 titluri online, mai puține cu 128 titluri tipărite și cu 8 titluri online față de anul 2019.

În 2019, cele 293 edituri care au editat ziare tipărite au publicat, în anul 2019, un număr de 263 titluri de ziare cotidiene și necotidiene tipărite, cu 19 titluri mai puține față de anul 2018 și au publicat online un număr de 262 titluri de ziare cotidiene și necotidiene, față de 271 în anul 2018.

Numărul titlurilor publicaţiilor periodice (reviste), editate în anul 2019, a fost de 1.866 titluri tipărite şi 455 titluri online, mai multe cu 365 titluri tipărite și cu 51 titluri online față de anul 2018.

Personalul editurilor de ziare și reviste a fost, la sfârșitul anului 2020, de 3715 persoane, 71,5% fiind personal de specialitate.

Acesta a fost în scădere față de cel sfârșitul anului 2019, respectiv de 3.832 persoane.

Scădere de 10 milioane a numărului celor care au mers la cinema

Numărul de filme românești a scăzut anul trecut, arată datele centralizate de INS. Astfel, producția națională de filme pentru marele ecran, în anul 2020, a cuprins 41 de filme (30 filme artistice, 8 filme documentare şi ştiinţifice şi 3 filme de animaţie), cu 13 filme mai puține decât în 2019.

Rețeaua cinematografică, existentă la sfârșitul anului 2020 în evidenţele Centrului Naţional al Cinematografiei, a cuprins 95 de unităţi cinematografice cu bandă normală (94 cinematografe și o caravană), cu trei cinematografe mai puține decât în anul 2019. Rețeaua cinematografică a dispus, în anul 2020, de 449 săli de cinema cu un total de 78,1 mii locuri, față de 432 săli de cinema cu 76,3 mii locuri în anul 2019.

„În condițiile pandemiei din anul 2020, proiecția cinematografică a cuprins 210,5 mii spectacole (o treime față de anul 2019), vizionate de 3,3 milioane spectatori (față de 13,1 milioane spectatori în anul 2019)”, arată INS.

În anul 2020, au fost distribuite în cinematografe 267 filme, din care 54 filme naţionale (sau coproducții) şi 213 filme străine.

Câte ore de știri s-au difuzat la postutile tv

Programul de emisie al staţiilor de radio publice a fost de 167,5 mii ore-program (149,8 mii ore-program au reprezentat emisiuni interne şi 17,7 mii ore-program emisiuni externe), cu 0,5 mii ore-program mai multe față de anul 2019.

Potrivit datelor strânse de INS, staţiile de televiziune publice au difuzat, în anul 2020, un număr de 43,9 mii ore-program emisie, cu 7,3 mii ore-program emisie mai puține decât în 2019. Din totalul orelor-program emise în anul 2020, 20,1% l-au reprezentat programele de evenimente și informații, 12,8% programele de știri, 12,6% programele de artă și cultură, 12,1% programele de educație.

Posturile de radio și televiziune particulare au difuzat, în anul 2020, prin sistem terestru și digital terestru, prin rețele de comunicații electronice (prin cablu) și prin satelit.

În anul 2020 au funcţionat 572 de posturi particulare de radio care au difuzat terestru un număr de 205,7 mii zile de emisie.

Potrivit INS, trei posturi particulare de televiziune au difuzat, în anul 2020, programe în sistem digital terestru cu un număr total de 1039 zile de emisie.

În anul 2020, niciun post de radio particular nu a difuzat prin rețele de comunicații electronice, dar un număr de 245 posturi de televiziune particulare au difuzat prin acest tip de reţele de comunicaţii electronice un număr de 81,3 mii zile emisie/an.

În anul 2020, au funcţionat 19 posturi particulare de radio care au difuzat programe prin satelit cu un număr de 6,6 mii zile de emisie şi 81 de posturi de televiziune particulare cu un număr de 28,0 mii zile de emisie.