Prima pagină » Cultură » Cum a ajuns Festivalul SoNoRo dintr-o „idee nu prea bună” un eveniment cultural muzical de top

Cum a ajuns Festivalul SoNoRo dintr-o „idee nu prea bună” un eveniment cultural muzical de top

Festivalul Internațional de Muzică de Cameră SoNoRo este organizat din inițiativa lui Răzvan Popovici.

SoNoRo „UP” se deschide vineri, 1 noiembrie, printr-un concert găzduit în Sala Unirii a Palatului Cotroceni. Începând cu ora 19:00, evenimentul va aduce împreună pe scenă atât muzicieni din România, cât și din străinătate: Diana Ketler (pian), Alissa Margulis (vioară), Răzvan Popovici (violă), Monika Leskovar (violoncel) și Olivier Darbellay (corn).

În serile următoare, până pe 12 noiembrie, publicul din Capitală se va putea reîntâlni cu muzica de cameră în alte recitaluri, programate să se desfășoare într-unele dintre cele mai frumoase săli de spectacol din Capitală: Palatul Cercului Militar Național, Banca Națională a României, ArCuB, Palatul Bragadiru, Muzeul Național de Artă al României, Ateneul Român și la Catedrala Sf. Iosif.

„În ediția aceasta avem câteva săli noi de concert și, de asemenea, foarte mulți artiști care vin pentru prima dată aici”, a spus Răzvan Popovici pentru gândul. „Nu pot spune că aducem ceva complet nou, pentru că, festivalul fiind gândit pe termen lung, nu am căutat neapărat să facem lucruri nebune ca să ieșim din context, ci pur și simplu l-am îmbogățit cu mici detalii. Pentru că frumsețea stă în detalii”, a adăugat acesta.

Spre exemplu, printre concertele de pe agenda festivalului – „Chants d”Est”, „Văzduh”, „Aurora”, „SoNoRo Interferențe”, „Divin en détail”, „Chiaroscuro”, „Letters from the Sky”, „Răsărit” – se va afla și unul special. Este vorba despre „Golden Birds and Black Angels”, ce se va desfășura la Palatul Bragadiru și la care ținutele negre-aurii vor fi obligatorii pentru public.

„Am mai făcut o dată un eveniment similar, în anul 2010, când festivalul SoNoRo a avut ca temă . A fost fantastic, toată lumea a venit cu măști! A fost un mic bal venețian în București”, își amintește Răzvan Popovici.

Foto: SoNoRo//Șerban Mestecăneanu

SoNoRo Up va include însă și evenimente conexe: pe 11 noiembrie, la ArCuB, va fi proiectat filmul „Der Himmel über Berlin”/„Cerul deasupra Berlinului”(1987), regizat de Wim Wenders, iar în seara următoare va avea loc lansarea oficială a albumului de fotografie „SoNoRo Conac”, semnat de Șerban Mestecăneanu. Imaginile incluse în acest volum surprind cele mai frumoase momente din timpul turneului „SoNoRo Conac” – o serie de concerte susținute în vara aceasta în mai multe clădiri de patrimoniu din diverse regiuni ale României.

„A fost o aventură foarte poetică și foarte frumoasă. Am descoperit locuri fantastice, oameni minunați”, a povestit Răzvan Popovici. „Deja avem noi planuri și dacă vor funcționa bine, vom continua și la anul acest proiect, în alte locuri, desigur”.

Totodată, anul acesta, SoNoRo lansează și un nou CD oficial al festivalului, în interpretarea Ansamblului Raro, caracterizat de „New York Concert Review” drept „unul dintre cele mai bune și mai adaptabile grupuri de tineri muzicieni care au apărut vreodată în fața publicului”. Discul va include unele dintre cele mai importante creații din repertoriul muzicii de cameră din spațiul central-european, printre care cvintetul cu pian al lui Ernst von Dohnányi și cvartetul cu pian al lui Antonín Dvořák.

Pe 15 noiembrie, SoNoRo „UP” se va muta la Cluj-Napoca, unde sunt programate patru concerte, găzduite de Biserica Reformată, Universitatea Babeș-Bolyai și Turnul Croitorilor: „Aubade”, „Fiddler on the Moon: Gilles Apap & Friends”, „Matinée” și „Letters from the Sky”.

Festivalul se va încheia la Iași, unde, pe 18 și 19 noiembrie, se vor desfășura două recitaluri: „Aubade” (Biblioteca Centrală Universitară „Mihai Eminescu”) și „Letters from the Sky” (Teatrul Național „Vasile Alecsandri”).

Povestea SoNoRo: „Toți au spus că nu este o idee bună”

Povestea Festivalului „SoNoRo” a început în urmă cu opt ani și, spune Răzvan Popovici, „este relativ logică”. „Începusem de trei ani un festival în Germania, unde am petrecut a doua parte a copilăriei. Și m-am gândit eu atunci că ar fi frumos să fac ceva asemănător la București”, povestește acesta.

Astfel, violistul a demisionat de la Orchestra din Munchen, unde avea un job fix, care-i asigura totul, inclusiv pensia, și a venit în România. „A fost o alegere ușoară și cea mai bună din viața mea”, spune el. „Aici, fiind doar festivalul Enescu, era clar că era nevoie de o inițiativă bună și că poate, după ea, va lua naștere un mic . Și să înceapă și alții să facă și alte lucruri… A fost aventuros, cred că acesta este cel mai potrivit cuvânt. Pentru că fiind plecat de foarte mulți ani nu știam cum funcționează lucrurile aici”, adaugă muzicianul.

Foto: SoNoRo//Șerban Mestecăneanu

„Toți au spus că nu este o idee bună. Dar între timp le-am dovedit că a fost o idee fantastică. Iată că suntem aici, după opt ani”, spune Răzvan Popovici.

În tot acest timp festivalul s-a dezvoltat treptat, atrăgând un public din ce în ce mai numeros și artiști cu renume important. Ediția SoNoRo  „Love Unlimited” de anul trecut a însemnat peste 8.000 de spectatori, 17 concerte în patru orașe și peste 35 de artiști internaționali.

„Cei care au venit de la început s-au îndrăgostit. Publicul s-a îmbogățit, este cu mult mai dedicat de la an la an. Sunt oameni care merg la mai multe concerte din cadrul festivalului, iar asta este foarte important. Am vândut mai multe abonamente decât de obicei”, completează acesta.

Ca și Ioan Holender, directorul festivalului Enescu, care afirma anul acesta că numărul invitațiilor oferite la spectacole este mult prea mare, și Răzvan Popovici semnalează această problemă. „Trebuie să începem și noi un pic să ne îndreptăm spre direcția cea bună, în care nu toată lumea trebuie invitată. Pentru că aceasta este o așteptare pe care o au chiar și cei care pot să achiziționeze bilete. Este un hatâr care durează… Și pe care poți să-l diminuezi cu mulți ani de perseverență. Toți sunt alintați și bombardați cu invitații”, comentează Răzvan Popovici.

Nici când vine vorba de finanțarea SoNoRo nu este mai simplu. Ministerul Culturii nu acordă niciun ajutor financiar acestui festival, pe motiv că „există festivalul Enescu și din cauza aceasta cheltuim acolo toți banii”, spune directorul SoNoRo. „Ce este foarte bine este că s-au implicat primăriile din București, Cluj și Iași. Aceasta este singura susținere venită din partea unei instituții de stat. În rest, ajutorul vine din mediul privat. Pentru că multă lume iubește festivalul, iar asta s-a manifestat în ultimii ani și prin ajutor financiar.”

Foto: SoNoRo//Șerban Mestecăneanu

Pe de altă parte însă, SoNoRo Interferențe, un proiect educativ conex, primește fonduri din partea ICR: „Acesta este un proiect extrem de important, prin el noi am început să construim o elită tânără în domeniul muzicii clasice”, a explicat Răzvan Popovici pentru gândul. Până acum, aproximativ 200 de tineri s-au bucurat de bursele acordate prin intermediul acestui program: au participat la work-shop-uri, au luat lecții de la muzicieni străini, au „gustat” puțin din viața unui artist profesionist.

„Au intrat în contact cu artiști de renume – mulți care au cântat și la SoNoRo – cu care au locuit o perioadă de timp, au învățăt de la ei, au studiat împreună, au mâncat împreună, au împărțit nu numai scena, dar și viața de zi cu zi. S-au creat contacte importante, iar pentru mulți dintre bursieri acasta a fost un fel de trambulină. Unii au luat parte apoi la alte cursuri, au fost și ei confruntați cu ce înseamnă să fii muzician profesionist. Cum să fii eficient, cum trebuie să înveți într-o perioadă de timp foarte scurt o piesă foarte grea… Lucruri cu care nu erau foarte familiari”, explică fondatorul SoNoRo.

Pe lângă toate acestea, SoNoRo a ajuns și în Italia (SoNoRo Arezzo), Turcia, Grecia și Bulgaria, unde au fost organizate concerte. „E frumos, pentru că multe lume vede pentru prima dată ce chestie deosebită poate veni din București, din România. Și-și dau seama că nu sunt numai muncitori, servitori și oameni care se duc să cerșească”, spune Răzvan Popovici.

„A fost foarte frumos să umplem cu muzică palate, castele, săli extraordinar de frumoase. Cu muzică și cu o inițiativă pornită din București. Deci am arătat că se poate”, adaugă el.

Cine este Răzvan Popovici

S-a născut în București, într-o familie de muzicieni. A început să studieze viola cu tatăl său, Mugur Popovici. A cântat ca solist pe Theatre-des-Champs-Elysée din Paris, în sala Filarmonicii din Köln și la Festspielhaus din Baden-Baden,  în South Bank și Wigmore Hall din Londra, YMCA din Ierusalim sau Prinzregententheater din München.

De asemenea, Răzvan Popovici a particpat ca instrumentist în Orchestra Filarmonicii din Berlin și a fost prim violist invitat al Filarmonicii din Essen, al orchestrelor de cameră din München, Köln, Kobe și al Orchestrei Festivalului din Gstaad. În urmă cu opt ani a inițiat Festivalul Internațional de Muzică de Cameră SoNoRo din București. Este totodată și inițiatorul și directorul Festivalului Chiemgauer Musikfrühling din Germania.

În sezonul 2009/2010, Răzvan Popovici a debutat în Musashino Hall din Tokio, în Konzerthaus și Musikverein din Viena și în Carnegie Hall din New York.

*Mai multe detalii despre Festivalul SoNoRo „UP” sunt disponibile aici.

 

Citește și