Arheologii Muzeului Național al Banatului au finalizat săpăturile și cercetările la cel de-al șaptelea sit arheologic de pe traseul viitoarei linii ferate Timișoara Est – Lugoj.
Săptămâna trecută, ei au scos la lumină vestigii care ar putea schimba tot ce înțelegeam despre istoria străveche a românilor.
Vestigii vechi de 7 milenii, scoase la lumină
Specialiștii instituției au documentat și prelevat vestigii și mărturii istorice databile începând cu perioada neoliticului timpuriu (cca. 5950-5850 a.Chr) până în perioada epocii moderne. Situl de la Izvin-Obiectiv 6 (oraș Recaș) s-a remarcat prin identificarea unei zone metalurgice care datează cel mai probabil de la mijlocul mileniului I p.Chr.
„Structurile identificate ne vor ajuta să înțelegem mult mai bine etapele prelucrării fierului din zona câmpiei bănățene, de la producerea cărbunelui necesar reducerii minereului de fier, la prelucrarea efectivă a lingourilor rezultate.
Dintre structurile metalurgice descoperite, un cuptor utilizat în reducerea minereului de fier a fost selectat pentru prelevarea in situ și transportat ulterior în depozitele Muzeului Național al Banatului pentru cercetarea și posibila expunere într-una dintre expozițiile viitoare”, au scris reprezentanții muzeului pe
Facebook.
Epoca Brozului în România
Epoca de Bronz în România a început în jurul anului 3500 î.Hr. și a fost caracterizată de dezvoltarea tehnologiilor metalurgice, a agriculturii și a așezărilor fortificate. În această perioadă, s-au produs unelte, arme și podoabe din bronz, iar societățile locale au evoluat în structuri mai complexe, cu diferențieri sociale clare. Importante descoperiri arheologice, precum tezaurele de la Perșinari sau Pecica, oferă o imagine detaliată a culturilor care au locuit teritoriul actual al României.
În Epoca Bronzului, România a cunoscut o dezvoltare semnificativă economică și culturală, inclusiv progrese în creșterea animalelor și producția artistică. Culturile precum Wietenberg și Žuto Brdo – Gârla Mare au jucat un rol important, cea din urmă fiind cunoscută pentru statuetele sale complexe din lut. Au apărut diverse culturi importante, cum ar fi Baden-Coțofeni, Verbicioara și Otomani, care se remarcau prin obiceiuri funerare și artefacte unice, inclusiv ornamente din bronz.
Practicile religioase din această perioadă implicau culte solare, cu simboluri precum cercurile concentrice și svastica, frecvent reprezentate pe ceramică și obiecte din metal. Săpăturile arheologice au scos la iveală mai multe sanctuare din Epoca Bronzului și obiecte rituale, inclusiv topoare miniaturale, legate de practici spirituale și funerare.
Sursa Foto: Shutterstock
Citește și:
Trei morminte din epoca bronzului au fost descoperite lângă Ploiești. Ce s-a găsit într-unul dintre ele
Descoperire în România: cea mai mare locuință pre-Cucuteni datând din 5200-5100 Î.Hr.
Absolvent al Facultății de Istorie (2013-2016) și al programului de master „Istorie și Practică în Relații Internaționale” (2019-2021) la Universitatea din București, Alexandru Stan Bogdan ...
vezi toate
articolele