Dinozaurii care au trăit în România acum 70 MILIOANE de ani. Cum arătau și cu ce se hrăneau

Dinozaurii au trăit și în România în era Cretacicului. Mii de fosile și ouă de dinozaur care au fost descoperite de la sfârșitul secolului al XIX-lea oferă informații despre cum trăiau, cum arătau și cum se hrăneau.

România nu exista în forma teritorială actuală. Mare parte din Europa de Est era înghițită de ape. Era un tărâm plin de lacuri, mlaștini și insule cu vegetație tropicală.  Cele mai multe săpături s-au făcut la mina de bauxită din Cornet-Brusturi, Oradea, din 1978. 10.000 de oase și fragmente de oase de  dinozauri au fost descoperite în perioada comunistă.

Printre speciile găsite de dinozauri se numără  Zalmoxes, Telmatosaurus, Balaur, Rhabdodon, Magyarosaurus și Struthiosaurus. De asemenea, pe insula Hațeg trăiau pterozauri ca Hatzegopteryx.

ACTUALITATE Victor Ponta: „Vreau o șapcă cu ‘Make DÂMBOVIȚA great again’”

17:30

SURSE Șefii Parlamentului, aleși luni dimineață. Daniel Suciu, PSD, la Camera Deputaților și Ilie Bolojan, PNL, la Senat

17:12

România cretacică

Acum sute de milioane de ani, existau doar două supercontinente: Laurasia în nord și Godwana în sud. România era situată în supercontinentul Laurasia, la est de Oceanul Piemont-Liguria și la vest de Oceanul Tethys (sau Marea Tethys)  acum 200 milioane de ani, în perioada erei  Triasic.  Țara noastră era un arhipeleag de insule, de corali și vulcani. Era ca Indonezia sau Caraibe de azi.

După un timp, s-a format Insula Hațeg, situată la marginea Oceanului Tethys.  Acum 65 milioane de ani, când dinozaurii dispăreau, România de azi era încă sub ape, dar Munții Carpați erau în formare. Temperaturile medii erau în jur de 27 grade Celsius.

Oceanul Tethys a dispărut după ce supercontinentul Godwana a început să se divizeze în continentul african și subcontinentul indian, fiind împinse de plăcile seismice spre nord. Oceanul Tethys s-a închis, formându-se Orientul Mijlociu de azi. Temperaturile au scăzut, glaciațiunile au venit și s-a format treptat continentul Europa așa cum îl cunoaștem.

Dinozaurii care au trăit în România: Zamolxes și Balaurul bondoc

Zamolxes a trăit în Transilvania de azi și făcea parte din specia Mochlodon robustus. Fosilele sale au fost descoperite de baronul Franz Nopcsa în 1899. I s-a pus numele Zamolxes după numele unui sclav al lui Pitagora care a evadat și a călătorit în Dacia unde a murit, a stat îngropat într-o peșteră și a înviat după trei ani, devenind zeul dacilor.

Zamolxes era un erbivor biped cu un cap triunghiular mare și un cioc. Avea 2,5 metri lungime și o masă corporală de 45 kg. Era mic pentru că suferea de pe urma nanismului. Majoritatea speciilor care locuiesc pe insule suferă de nanism din cauza că hrana nu se găsea în abundență și trebuie să învețe să trăiască cu mai puține calorii.  Zamolxes se hrănea cu plante, lăstari, Coada-calului, semințe, fructe de pădure,  angiosperme și ferigi.  Paleontologii speculează că ar fi avut pene viu colorate pentru a atrage partenere.

Dinozaurul Zamolxes cu cioc, consumator de plante, semințe și fructe de pădure. Reconstituire aproximativă. Sursa Foto: Profimedia

Balaurul Bondoc a fost un dinozaur therapod din perioda Cretacicului târziu.  Numele său semnifică „dragon îndesat”. A fost numit „balaur” după dragonul din folclorul românesc. Avea o musculatură dezvoltată, 1,8 – 2,5 metri lungime, greutatea de 15 kg și trăia în insula Hațeg din arhipeleagul european al Oceanului Tethys acum 70 milioane de ani. Avea capacități reduse de zbor, aidoma bufnițelor de azi sau păsărilor dodo. Un schelet de-al său a fost dezgropat în formațiunea Râpa Roșie din Sebeș. Din cauza că nu s-au găsit cranii sau dinți, este greu de dedus cum arăta. Dar după ghearele mari și forma aripilor, era un prădător de elită cu dietă carnivoră.

Dinozaurii din România. Balaurul Bondoc – reconstituire. Sursa Foto: Profimedia

Dinozaurii care au trăit în România: Telmotosaurus și Rhabdodon

Rhabdodon, un dinozaur ornitopod, a trăit acum 70 milioane de ani și era foarte robust, cu aproximativ 4-6 metri lungime și 250 kilograme.

Telmatosaurus, sau „șopârla de mlaștină”, a fost un dinozaur hadrosauromorf care măsura 5 metri lungime și avea masa corporală de 600 kg. Un craniu de Telmatosaurus a fost descoperit  de câțiva țărani în 1895, pe moșia Săcele din Hunedoara. Țăranii i-au dus craniul la fiica stăpânului lor, Ilona Nopsca.

Ilona i-a arătat craniul fratelui ei mai mare, Franz Nopsca von Felso-Szilvas, care a devenit student în paleontologie la Universitatea din Viena. El a numit dinozaurul Limnosaurus transsylvanicus și mai era cunoscut ca „dinozaurul cu bot de rață”. Era un dinozaur erbivor care se hrănea cu plante, arbuști, erbacee, frunze și semințe. În 2016, cercetătorii au găsit o tumoră facială fosilizată la un exemplar găsit în România. Unii dinozauri se puteau îmbolnăvi de cancer.

Telmatosaurus. Sursa Foto: Profimedia

Magyarosaurus și Struthosaurus

Magyarosaurus, cunoscută drept „șopârla maghuiară” a fost un sauropod care măsura 6 metri lungime și avea între 750 și 1.000 kilograme.  Rămășițele sale au fost găsite în Hunedoara, la momentul când încă făcea parte din Ungaria, de către baronul Nopsca în 1915. Specia a fost numită astfel de către Friedrich von Huene în 1932. 14 ouă fosilizate au fost găsite în anul 2001 de către arheologi belgieni și români.

Magyarosaurus. Sursa Foto: Profimedia

Struthiosaurus, care înseamnă „ șopârla struț”, a trăit pe teritoriile de azi ale Austriei, României, Franței și Ungariei. Era un dinozaur de 2-3 metri lungime și cântărea aproximativ 300-400 kg. Arăta ca o țestoasă gigantică.

Dinozaurii din România. Struthiosaurus. Sursa Foto: Profimedia

Hatzegopteryx – „aripa din bazinul Hațeg”

Fosilele primelor pterozauri din România au fost descoperit în Transilvania, în anul 1899, de către Franz Nopsca. Primele resturi ale pterozaurului Hatzegopteryx s-au găsit în 1978, în urma unor săpături făcute de studenții aflați sub îndrumarea paleontologului Dan Grigorescu,  în nord-vestul Bazinului Hațeg.

Hatzegopteryx măura 1,5 metri lungime.Locuia pe insula Hațeg din Oceanul Tethys. A fost prădătorul de top din regiune. Vâna titanozauri pitici și iguanodontieni. Numele i-a fost dat de Dan Grigorescu și Zoltan Csiki.  Numele său deriva din cuvintele grecești „monstru” și „teroare”, făcând referire la dimensiunile sale mari. Era pterozaurul cu cel mai alungit și mai mare craniu.

Alte fosile au fost găsite în Formațiunea Sânpetru din localitatea Vadu, Sântămăria-Orlea. Fosilele aparțineau unui specimen ce măsura 5 metri anvergură. Craniul unui exemplar măsura 2,5 metri lungime. O replică a sa a fost expusă în 2016 la Muzeul de Istorie Naturală Grigore Antipa. 

Hatzegopteryx. Sursa Foto: Profimedia

Citește și: Primul muzeu cu dinozauri din România s-a deschis la Sibiu