Directorul interimar al Muzeului Național de ISTORIE a României: „Intenționam să-i cer doamnei ministru să nu mi se mai prelungească mandatul”

Ernest Oberlander-Târnoveanu a ocupat funcția de director al Muzeului Național de Istorie al României din București de la 1 iulie 2010. După scandalul privind furtul Coifului de la Coțofenești și a trei brățări dacice, expuse la Muzeul Drents din Țările de Jos, Ernest Târnoveanu a fost demis de ministerul Culturii, Natalia Intotero, pentru că nu a explicat demersurile expoziției care a avut loc pe teritoriul olandez.

El a declarat marţi că a refuzat să-şi dea demisia de onoare considerând că nimic nu poate afecta mai grav procesul de recuperare a celor patru bunuri de patrimoniu furate în Olanda decât „lăsarea fără conducere a muzeului în aceste zile cruciale”.

„Oricum intenționam să-i cer doamnei ministru (Natalia Intotero), pe 29 ianuarie, pentru că îmi expira mandatul, să nu mi se mai prelungească, deoarece nu mai doresc acest lucru. Din păcate asta a fost”, a spus Oberlander-Târnoveanu.

ALEGERI 2025 Călin Georgescu își va depune vineri candidatura pentru alegerile prezidențiale. Politicianul suveranist are control judiciar pentru 60 zile

18:46

EXTERNE Marine Le Pen CONDAMNĂ decizia Statelor Unite de a suspenda ajutorul acordat Ucrainei/„Brutalitatea acestei decizii este condamnabilă”

18:42

Cariera lui Ernest Târnoveanu

În prezent, manager interimar, el declarat pentru Agerpres, că la expirarea mandatului în 29 ianuarie, urma să-i solicite ministrului Culturii, Natalia Intotero, să nu i se mai prelungească mandatul. Născut la 1 ianuarie 1951, Ernest Oberländer-Târnoveanu a absolvit Facultatea de Istorie a Universității din București, iar din 1991 a fost membru al Societății Române de Studii Bizantine.

Între 25 septembrie 1998 și 7 iulie 1999, a fost director al Direcției Muzee și Colecții a Ministerul Culturii. În 2008, el a fost numit șeful Cabinetului Numismatic și Tezaur Istoric din cadrul Muzeului Național de Istorie a României. După ce a devenit director-general al Muzeului Național de Istorie a României, a primit distincția Crucea Ordinului Isabela Catolica în 2012, iar în 2019 a primit Ordinul Național „Serviciul Credincios” în grad de ofițer.

Muzeul Național de Istorie, de 20 ani în renovare

Persoanele care au vizitat Muzeul Național de Istorie au observat că sunt numai trei expoziții permanente: Tezaurul Istoric,  Copia Columnei lui Traian și Lapidarium.  Expoziția Tezaurului Istoric este alcătuită din 40 de vitrine cu obiecte de cult, bijuterii, obiecte religioase care ilustrează istoria poporului român din antichitate până în epoca contemporană, precum:

• tezaurul princiar getic de la Cucuteni-Băiceni,
• coiful princiar getic din aur de la Coţofeneşti,
• tezaurul de la Agighiol,
• rhytonul de la Poroina Mare,
• brăţările dacice din aur descoperite la Sarmizegetusa Regia,
• tezaurul de la Pietroasa,
• obiecte şi bijuterii ale domnitorului Alexandru Ioan Cuza şi ale Casei Regale a României,
• coroana regilor Carol I şi Ferdinand I,
• coroanele reginelor Elisabeta şi Maria etc.

Copia la scară naturală a celebrului monument antic Columna lui Traian din Roma a fost realizată între anii 1934-1940 de meșteri de la Vatican. Copia monumentului a fost adusă la Bucureşti abia în 1967.  Expoziția Lapidarium adăpostește 165 piese litice ce ilustrează viața cotidiană și cea religioasă din epoca daco-romană și evul mediu românesc.

Pe site-ul oficial al muzeului este un chatbot cu AI pe nume Mircea (ilustrat de Gânditorul de la Hamangia) care poate furniza informații despre expozițiile permanente și temporare.

Muzeul Național de Istorie are 60 de săli, dar nu pot fi vizitate

De ce numai atât se poate vedea? Pentru că Muzeul ​Muzeul National de Istorie a României este într-o stare critica. Doar câteva săli din cele 60 pot fi vizitate. Clădirea a acumulat mari probleme în ultimul secol. Instituția a fost înființată în 1970, fiind primul muzeu de arheologie și istorie din România. Întins pe o suprafață de 15.000 mp, la deschidere puteau fi vizitate 60 de săli.

Puteau fi vizitate secțiuni cu exponate permanente din Paleolitic (de acum 600.000 ani și până în anul 6.000 ani î.e.n.),  cultura materială și spirituală a geto-dacilor, precum și artefacte istorice de la războaiele daco-romane din 101-102/105-106, Dacia romană, apariția structurilor de putere ale statelor medievale dintre secolele 14-15, războaiele cu otomanii din anii 1395 – 1595, domniile fanariote dintre 1711-1821, revoluția burghezo-democratică de la 1848, războiul de independență din 1877-1878, cele două războaie mondiale din 1916-1918 și 1940-1944 și ocupația sovietică de după 1944, a notat HotNews în 2018. Libertatea a scris că numai 20% din clădire poate fi accesibilă vizitatorilor, muzeul fiind în renovare din 2002.

Structura clădirii a fost serios afectată după cutremurele din 1940 și 1977, scrie DESCOPERĂ.ro. 

100 milioane de euro pentru renovare

În 2023, potrivit Digi24, Muzeul Național de Istorie va beneficia de reabilitări masive în valoare de 100 de milioane de euro, după un acord de împrumut dintre România şi Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei. Ernest Târnoveanu a declarat atunci:

„În acest moment, laboratoarele noastre funcţionează în nişte condiţii absolut inumane pentru personal şi sigur şi din punct de vedere tehnic. Deci va trebui să asigurăm spaţiul de laboratoare care să fie funcţionale. Vom avea nevoie de spaţiu în care să funcţioneze depozitele. În plus, în perioada 2015- 2020, colecţia noastră a crescut cu 27.000 de piese donate, achiziţionate sau rezultate din săpăturile arheologice. Deci nevoia noastră de spaţiu de depozitare este una esenţială”, a spus directorul instituţiei, care a subliniat că piesele care stau de 30 de ani în depozite nu pot fi expuse fără a fi restaurate.

Un episod controversat din timpul mandatului directorului Ernest Târnoveanu a fost amplasarea statuii împăratului Traian cu lupoaica dacică în fața muzeului, în 2012, de către Primăria Capitalei, atunci condusă de Sorin Oprescu. Directorul a afirmat că este „un cadou” de la Primărie, care „nu va sta multă vreme”, fără a preciza însă ce intenționează să facă în acest sens. În 2017, statuia a fost înlăturată după ce coada lupoaicei a fost distrusă, iar în 2019 au apărut acuzații că statuia era realizată din alamă, nu din bronz, a scris Libertatea. 

Sursa Foto: Profimedia

Citește și: Statuia împăratului Traian, din centrul Capitalei, provoacă scandal între Oprescu și Muzeul Național de Istorie a României. Unii o consideră frumoasă, alții – ridicolă