Egiptenii și grecii, supărați pe NETFLIX pentru că „și-au bătut joc de Alexandru cel Mare și Cleopatra”. Cine au fost cele două mari personalități?

Netflix a fost în ultimii ani în mijlocul mai multor scandaluri și controverse legate de documentarele și emisiunile cu tematică istorică.

În 2018, platforma a fost criticată pentru că a angajat actori de culoare în rolurile lui Zeus și Ahile în serialul dramatic „Troy: Fall of a City”.  În 2022 a lansat serialul documentar „Ancient Apocalypse” în care scriitorul britanic Graham Hancock își prezintă teoriile pseudo-arheologice despre presupusa existență a unei civilizații avansate în timpul ultimei ere glaciare.

În ultimii doi ani, unor mini-seriale documentare despre două mari personalități din perioada elenistică a făcut ca Netflix să fie iar ținta unor critici, dar din partea unor instituții de arheologie și guverne.

FINANCIAR JetSpy: Avioanele private ale lui Elon Musk au efectuat 355 de zboruri în 2024. Cât CO2 a eliminat în anul 2024

23:59

SPORT David Popovici, provocare pentru înotătorul care a câştigat patru medalii de aur la JO Paris 2024

23:16

Netflix, criticat de politicieni greci pentru că l-a prezentat pe Alexandru cel Mare ca fiind „bisexual”

„Alexander: The Making of a God”, lansat în februarie 2024, este un mini-serial docudrama care îl pune pe actorul Buck Braithwaite în rolul personajului istoric. Povestea se axează pe ascensiunea lui Alexandru Macedon la conducerea regatului macedon și cum a ajuns să fie considerat zeu după vizitarea unui sanctuar din Egipt.

De asemenea, cuprinde pe campania militară a regelui macedonean în Orientul Apropiat și Mijociu între anii 333 î.Hr. și 330 î.Hr. și conflictul cu regele persan Darius al III-lea.

Producția a scos în evidență și latura sexuală a marelui cuceritor antic. Alexandru cel Mare îl sărută pe Hefaiston și are o relație amoroasă cu acesta în câteva scene.

Politician grec: „Alexandru cel Mare nu era gay”

Parlamentarii și guvernanții din Grecia au acuzat Netflix încă din februarie pentru că „l-a transformat pe Alexandru într-un homosexual”.  Dimitris Natsiou, liderul partidului ortodox creștin de extremă dreapta Niki, a spus că serialul ce se vrea a fi un documentar are „inexactitățile istorice” referitoare la sexualitatea lui Alexandru.  Parlamentarul grec a mai spus „serialul este deplorabil, inacceptabil și non-istoric. Încearcă să transmită subliminal ideea că homosexualitatea era acceptabilă în antichitate, fără nicio bază” .

Și ministrul grec al Culturii, Lina Mendoni (independentă), doctorand în arheologie,  a etichetat serialul ca fiind o „ ficțiune de extrem de proastă calitate și cu conținut slab, plin de inexactități istorice”.

Ziarul grec Eleftheros Typos a acuzat filmul regizorului american Oliver Stone din 2004 „Alexander”, cu Colin Farrell, pentru transformarea noului serial Netflix într-o „distorsiune a adevărului istoric”.

„Bomba de încasări a lui Oliver Stone de acum 20 de ani a început campania de propagandă despre homosexualitatea lui Alexandru”, a titrat ziarul citat de Metro.

Netflix, acuzat de egiptologi că falsifică istoria. Cleopatra este prezentată ca fiind o regină africană de culoare

Expertul de talie mondială în egiptologie și fost ministru egiptean al Antichităților Zahi Hawass a criticat anul trecut serialul „Queen Cleopatra” din franciza „Reginele Africane”, produs în colaborare cu Jada Pinkett-Smith și cu Adele James în rolul principal.  Prestația actriței de culoare în rolul legendarei regine  a stârnit indignarea egiptenilor. Istoricii au argumentat că ea avea origini europene, nu africane, conform Daily Telegraph.

Hawass a declarat că regina a fost „albă” și că „serialul a fost produs pentru a reizbucni o veche dispută despre cum egiptenii antici ar fi fost de culoare și de rasă africanoidă, iar afro-americanii pretind că se trag din egiptenii antici”. 

Zahi Hawass prezintă mai multe dovezi “copleșitoare” că Cleopatra a VII-a, regina ptolemeică a Egiptului,  era albă. El menționează că în propriile sale săpături a descoperit statui, monede și fațade de temple care o înfățișează pe regină ca fiind albă și macedoneană. Avocatul egiptean Mahmoud Al-Semari a solicitat în mai 2023 procurorului general interzicerea serviciului Netflix în țară pentru a opri difuzarea serialului, potrivit Arab News. 

În 2004, regizorul Oliver Stone a lansat filmul „Alexander” cu actorul Colin Farrell în rolul principal și a evidențiat latura bisexuală a regelui Alexandru cel Mare. În 1999, Franc Roddam a lansat un mini-serial cu Cleopatra, adaptat după romanul scris de Margaret George. În această producție, regina ptolemeică a Egiptului este interpretată de Leonor Varela, o actriță de culoare născută în Chile. Spre deosebire de producțiile Netflix, aceste producții de acum două decenii sunt doar de divertisment. Sursa Foto -Profimedia

Autor citat în documentar: „Nu-mi pasă ce vă spune la școală, Cleopatra era neagră”

„Am vrut cu adevărat să reprezint femeile de culoare”, a spus Pinkett-Smith în răspuns la critici. „Nu avem adesea ocazia să vedem sau să auzim povești despre reginele africane , iar acest lucru a fost foarte important pentru mine. Dacă nu vă place distribuția, nu urmăriți serialul”. 

Încă de la începutul serialului, o scriitoare de culoare care a scris o carte despre regina Cleopatra spune: „Când eram copil, i-am povestit bunicii mele că la școală, la ora de istorie, profesorul ne-a povestit despre Cleopatra. Bunica mea mi-a spus >”.

Un alt biograf de culoare care susține că tenul egiptenilor antici varia de la măsliniu la întunecat a spus: „mi-o imaginez pe regină având piele de culoare ca a mea și cu păr creț și brunet ca al meu”.  

Ce spun istoricii romani și greci despre sexualitatea lui Alexandru cel Mare

Quintus Curtius Rufus, un istoric roman care a trăit în secolul I d. Hr. și care a scris „Istoriile lui Alexandru cel Mare”, relatează:

„Alexandru a disprețuit plăcerile sexuale într-o măsură atât de mare, încât mama lui era îngrijorată că nu ar putea naște urmași. Pentru a-l încuraja, regele Filip și Olympia i-au adus o prostituată tesaliană scumpă pe nume Callixena. Olimpia îl implora pe Alexandru să se culce cu curtezana, dar fără succes”.  

Potrivit lui Plutarh, singura femeie cu care Alexandru a făcut relații sexuale înainte de prima căsătorie a fost Barsine , fiica lui Artabazos al II-lea al Frigiei. Rapoartele antice afirmă că Alexandru și Barsine au devenit iubiți, deoarece Alexandru a fost fermecat de frumusețea și cunoștințele ei despre literatura greacă.

Alexandru s-a căsătorit de trei ori: cu Roxana din Bactria, Stateira, soția regelui persan Darius al III-lea (aspect relatatș și în serialul Netflix și în filmul Alexander) și Parysatis , fiica lui Ochus. A născut cel puțin un copil, Alexandru al IV-lea al Macedoniei, născut de Roxana la scurt timp după moartea sa în 323 î.Hr. Există speculații că Stateira ar fi putut fi însărcinată când a murit. Despre Roxana, fiica unui conducător local, se scrie că era „cea mai frumoasă femeie din toată Asia”, iar numele ei semnifica „stea mică” (deriva de la rokhshana sau rohana, care înseamnă iluminare). Alexandru a avut o nuntă cu tăierea pâinii, obicei păstrat în Turkestan și în ziua de azi.

Diodor Siculus scrie:

„Apoi și-a pus diadema persană și s-a îmbrăcat cu haina albă și cureaua persană, cu excepția pantalonilor și a hainei cu mâneci lungi. El i-a luat concubinele lui Darius,  remarcabile prin frumusețe, selectate dintre toate femeile din Asia pe  canapeaua regelui ca să o aleagă pe cea  cu care avea să se culce în noaptea aceea. Dar Alexandru a folosit aceste obiceiuri destul de cumpătat și s-a păstrat în cea mai mare parte la rutina lui obișnuită, nedorind să-i jignească pe macedoneni”. 

Alexandru avea o relație intimă cu Hefaiston și se săruta cu un eunuc de față cu generalii săi

Singurii autori antici care scriu despre latura homosexuală a lui Alexandru sunt Arrian, Dicaearchus și Plutarh.  Arrian (86-160) scrie că Alexandru era atașat  emoțional de tovarășul său de drum, comandantul de cavalerie și prieten din copilărie, Hefaiston. Au studiat împreună sub tutela lui Aristotel. Cei doi au explorat ruinele Troiei și au făcut sacrificii în cinstea celor doi eroi homosexuali, Ahile și Patrocle.

După moartea lui Hefaiston în octombrie 324 î.Hr., Alexandru l-a plâns foarte mult și nu a mâncat zile întregi. I-a organizat o înmormântare elaborată  la Babilon și a transmis chiar și preoților de la altarul lui Amon din Egipt să-i acorde onoruri divine. Alexandru a murit la scurt timp. Arrian consemnează că Alexandru:

 „S-a aruncat pe trupul prietenului său și a stat acolo aproape toată ziua în lacrimi și a refuzat să se despartă de el până când a fost târât cu forța de către însoțitorii săi”. 

Plutarh (46-119) și Dicaerchus (370 – 323 î.Hr.) au scris că Alexandru îl iubea pe Bagoas,  un sclav eunuc, aflat chiar în floarea copilăriei, pe care și regele Darius îl iubea. În timpul unor festivități pe drumul de întoarcere din India, oamenii săi strigau să-l sărute pe tânăr. Dicaerchus, filosof,  scriitor și geograf grec din Messana, contemporan cu Alexandru cel Mare, descrie cu lux de amănunte în fragmentul „Despre sacrificiul de la Ilium” :

„Macedonenii băteau din palme şi l-au rugat cu voce tare pe rege să-l sărute,  până când în cele din urmă Alexandru s-a aruncat cu brațele în jurul lui şi l-a sărutat cu tandrețe” 

Istoricul roman Quintus Curtius Rufus spune că Bagoas a devenit suveranul de facto al Persiei, exploatând afecțiunile lui Alexandru. În concluzie, producătorii și-au făcut bine temele la istorie.  Alexandru cel Mare era bisexual, având o latură homosexuală pe care chiar nu o ascundea deloc față de cum proceda Iulius Cezar (despre care istoricul Suetonius scrie că generalul roman a făcut sex cu regele Nicomediei, deși ar putea fi o născocire politică).

De luat în seamă – sărutul între bărbați era un obicei străvechi în antichitatea orientală

Cea mai veche referire la sărut în Vechiul Testament este în Geneza 27:26 , când Iacov își înșală tatăl pentru a obține binecuvântarea lui. Tatăl său îi spune: „Apropie-te acum și sărută-mă, fiul meu”. În Cyropaedia (370 î.Hr.), Xenofon a scris despre obiceiul persan în care doi bărbați se sărutau pe gură la plecare. Era un obicei practicat chiar și de regele persan Cirus cel Mare care s-a sărutat cu un băiat med pe gură.

Potrivit lui Herodot,  doi perși cu același statut social se sărutau pe gură. Sărutul afectuos din gură la gură a fost descris pentru prima dată în epopeea hindusă Mahabharata. Antropologul Vaughn Bryant susține că sărutul s-a răspândit din India în Europa, după ce Alexandru cel Mare a cucerit teritorii din Punjab și din nordul Indiei în 326 î.Hr.

Sărutul între doi bărbați creștini era practicat și în evul mediu timpuriu. Chiar Noul Testament relatează că Iuda l-a vândut pe Iisus cu „un sărut”. Așadar, este posibil ca grecii conservatori să aibă dreptate și Alexandru cel Mare să nu fi fost bisexual. Sărutul în antichitate între doi bărbați era un gest de afecțiune și prietenie, dar nu de sexualitate.

Ce spun istoricii antici despre etnia reginei Cleopatra? Dar dovezile arheologice?

Dacă la mini-serialul despre Alexandru încă există loc de interpretare, în ce privește mini-serialul cu Cleopatra, producătorii Netflix au picat testul la istorie. Etnia reginei a fost dezbătută mult timp, chiar dacă Egiptul era condus de macedoneni de rasă caucaziană, iar majoritatea egiptenilor antici erau de rasă caucaziană după cum atestă picturile și mumiile acestora.

Arsinoe și Cleopatra aveau același tată de origine macedoneană, Ptolemeu XII Auletes , dar este posibil să fi avut mame diferite. Subiectul „Cleopatra a fost neagră” a fost unul aprins în comunitățile rasiale care susțin afrocentrismul și care se opun eurocentrismului.

Moneda oficială ptolemeică a Cleopatrei și busturile romane o înfățișează pe Cleopatra ca fiind o femeie greacă, de viță nobiliară, purtând chiton grecesc, diademă elenistică și purta părul în chignon (coc grecesc). O pictură romană din secolul II, orașul Pompeii, o înfățișează pe Cleopatra purtând diadema regală, de culoare albă și cu păr castaniu, în timp ce bea otravă. Două fresce romane o arată pe Cleopatra cu păr roșcat și trăsături faciale specifice unei grecoaice. Dio Cassius și Plutarh scriu că „era de o frumusețe nemaipomenită”.

Sursa Foto -Wikipedia Commons

Alexandru cel Mare nu era un rege cumsecade

Chiar dacă cinematografia modernă încearcă să le idealizeze, nici Alexandru cel Mare, nici Cleopatra, nu erau niște monarhi cumsecade. Așa cum a fost regina Elizabeth a II-a a Marii Britanii. La standardele legislației internaționale actuale, ambii ar fi fost considerați „dictatori ce puteau ajunge la Haga pentru crime comise împotriva umanității”. Alexandru căpătase reputația unui despot pe măsură ce adopta cultura și stilul de viață persan.

Glorificat de istorici pentru făurirea unui imperiu multicultural și pentru fondarea orașului Alexandria unde s-a construit faimoasa bibliotecă, dar este și criticat pentru masacrele comise. În urma asediului cetății Tir, potrivit lui Arrian , 8.000 de civili  au fost uciși și alți 30.000, în principal femei și copii, au fost vânduți ca sclavi. Când se îmbătase, a ordonat jefuirea și arderea orașului Persepolis pentru a răzbuna incendierea Atenei de către Xerxes cu un secol în urmă.

La întoarcere din India spre Babilon, pentru a-i pedepsi pe soldații șovăitori care s-au plâns de dorul după casă, Alexandru i-a obligat să străbată drumul prin deșert. Numărul aproximativ al morților rezultați de pe urma campaniilor lui Alexandru cel Mare s-ar ridica la câteva sute de mii. În plus, Alexandru a executat orice general care i s-a opus, a complotat împotriva sa sau i-a contrazis „divinitatea”, precum Cleitus cel Negru, Calistene, Parmenion și Filotas.

Filmele epocii de aur a cinematografiei americane – „Cleopatra” (1963) și „Alexander the Great” (1956). Sursa Foto – Profimedia

Regina Cleopatra și-a omorât frații și sora

Despre Cleopatra se povestește că era tradiționalistă, inclusiv obiceiul de a ucide orice rival care-i amenința tronul.  Regina, deși era căsătorită cu regele și fratele ei mai mic Ptolemeu al XIII-lea, l-a sedus pe generalul roman Iulius Cezar și s-au culcat, rezultând un copil din flori, Cezarion. Ptolemeu i-a declarat război, dar a fost învins. Acesta s-ar fi înecat în Nil.

Cleopatra a ordonat executarea surorii sale Arsinoe și l-ar fi otrăvit pe un alt frate mai mic, Ptolemeu al XIV-lea, pentru a-și securiza tronul pentru ea, dar și pentru copilul ei Cezarion. Istoricii romani  scriau despre ea că era o femeie cu moravuri ușoare care participa la petreceri care se sfârșeau cu orgii și că a avut numeroși amanți.

La una din ele, Marc Antoniu, plictisit fiind, spunea că petrecerile erau la fel.  Cleopatra a luat una din cerceii de perlă, i-a pus în cupa ei cu vin și a băut. Dar Cleopatra a făcut și bine pentru populație,  ordonând grânarelor regale să cedeze grâu către populație în timpuri de foamete și chiar a acordat scutiri de taxe.

După ce Egiptul a pierdut bătălia de la Actium și romanii au ocupat toate teritoriile Regatului Ptolemeic, Cleopatra i-a trimis o scrisoare soțului ei Marc Antoniu că s-a sinucis. Generalul, frânt de durere, s-a înjunghiat, deși Cleopatra era în viață. Ea era în stare să-i ofere viața soțului ei lui Octavian Augustus la schimbul menținerii tronului și asigurarea succesiunii. Dar în final, Cleopatra, când a aflat că Cezarion a fost ucis de romani când încerca să scape, s-a sinucis prin otrăvire.

Citește și: Arheologii care caută mormântul reginei Cleopatra au dat peste un „miracol” la 13 metri sub pământ