INTERVIU EXCLUSIV | Regizorul TJ Scott, dezvăluiri din culisele filmărilor la sezonul al treilea al serialului ”Premisa unui dezastru”, înaintea lansării în România: ”Îmi place să fac publicul să se întrebe: «Ce-aș fi făcut dacă eram pe nava aia?»”
TJ Scott, regizorul și producătorul executiv al serialului „Premisa unui dezastru” (”Departure”), a vorbit într-un interviu acordat în exclusivitate pentru Gândul, înainta lansării în România a sezonului al treilea, despre provocările pe care le-a avut de depășit în timpul filmărilor, despre experiența lucrului cu un actor de talia lui Christopher Plummer și cum l-a afectat dispariția acestuia, dar și despre aminitiri care l-au marcat profund.
Serialul procedural „Premisa unui dezastru” propune ceva ușor diferit de clasicele povești polițiste în care se rezolvă un caz pe sezon: eroina Kendra Malley (Archie Panjabi, din „Soția perfectă”) este expertul nr. 1 în lume în dezastre de amploare, în care sunt implicate diverse mijloace de transport. Fiecare serie este axată pe câte o modalitate de transport care provoacă accidente cu numeroase victime. Primul sezon a fost centrat pe dispariția Zborului 716, deasupra Oceanului Atlantic. În sezonul 2, echipa era recrutată de Autoritatea Federală de Siguranță a Transporturilor, pentru a descoperi motivul deraierii unui tren experimental de mare viteză (The Apollo), în Michigan.
A treia serie se concentrează pe un accident de feribot. În cele șase episoade noi din „Premisa unui dezastru”, echipa de investigatori condusă de Kendra și Dominic Hayes (Kris Holden-Ried, din „Vikingii”) încearcă să descifreze misterele scufundării unui feribot (botezat The Queen of the Narrows), pe ruta Boston – St. John’s (Newfoundland, Canada). Pentru majoritatea celor 500 de pasageri, traseul este unul de vis, în care admiră balene și aisberguri, în ciuda faptului că ajung în zona unde s-a scufundat Titanicul. Într-o noapte în care vremea se înrăutățește, pe vas se aude un zgomot puternic, care produce panică: pasagerii se grăbesc la bărcile de salvare, nava se umple de apă cu o viteză alarmantă și se scufundă, provocând o tragedie.
Filmările la al treilea sezon din „Premisa unui dezastru” au început în toamna lui 2021, au avut loc în Newfoundland și Toronto (Canada), iar în distribuție apar mai multe fețe noi, printre care și celebrul Eric McCormack („Will și Grace”). Acesta este căpitanul Coleman Banks, care încearcă să salveze toate victimele de pe feribot și, când dă greș, își folosește expertiza din marina militară (acumulată în cei 30 de ani de profesie), pentru a ajuta cum poate echipa de investigatori. Dar, evident, are și el propriile secrete, bine ascunse.
Christopher Plummer („Sunetul muzicii”, „Începători”, „La cuțite”), care jucase rolul lui Howard Lawson, mentorul protagonistei interpretate de Archie Panjabi, nu mai apare în serial (acesta a fost ultimul lui rol). Actorul, care a murit în februarie 2021, a apărut în 9 dintre cele 12 episoade ale serialului. Panjabi a povestit că modul în care relaționau personajele lor din serial a imitat perfect prietenia lor din viața reală.
Regizorul și producătorul executiv al primelor două sezoane – TJ Scott – a revenit pe baricade și pentru noua serie. Acesta mai are în palmaresul regizoral episoade din seriale cunoscute, precum „Spartacus: Războiul celor blestemați”, „Vele negre”, „Orphan Black”, „Bates Motel”, „Frontier” sau „Gotham”. În plus, TJ Scott este și un fotograf pasionat, iar pozele făcute de el au fost publicate în zeci de reviste, pe coperți de cărți și de albume muzicale.
Din 16 martie, în fiecare joi, de la ora 21:00, postul Diva difuzează – în premieră în România – câte două episoade din cel mai recent sezon din serialul „Premisa unui dezastru” („Departure”), lansat în 2019, o coproducție Canada/SUA/Marea Britanie, în regia lui TJ Scott.
La ce să ne așteptăm în sezonul 3 din „Premisa unui dezastru”?
Acest sezon se va centra pe un feribot care se scufundă, pe traseul Boston – Newfoundland. Și poate știți că în zona asta, aproape de coastă, s-a scufundat Titanicul, pe așa-numita „alee a aisbergurilor”. Marea e dificilă, poate avea valuri de 12 metri înălțime, care se izbesc de nave, deci există multe pericole. Atunci când se scufundă nava, echipa noastră de investigatori trebuie să identifice motivul, iar singurul indiciu este că s-a auzit un zgomot puternic, înainte ca vasul să înceapă să se încline. Ar putea fi o problemă mecanică, ar putea fi o explozie la boiler, ar putea fi o bombă, ar putea să se fi lovit de un aisberg.
Și, evident, serialul nostru e mereu plin de personaje duplicitare, care nu sunt niciodată ceea ce par. De asta spunem mereu că oricine poate fi vinovatul.
Cum ai ales locația serialului? Vom avea parte de peisaje frumoase, acțiune și mister?
Eu am mai filmat de câteva ori în Newfoundland – aici s-a filmat serialul „Frontier”, cu Jason Momoa – și m-am îndrăgostit de peisaje. Deci, când ne-a venit ideea unui feribot, am spus: Hai să-l ducem în Newfoundland, pentru că este o zonă de coastă extrem de sălbatică.
Localnicii îi spun „Piatra”, pentru că asta e, o piatră uriașă, care este cel mai estic punct din America de Nord.
Cum a fost sezonul 3, comparativ cu primele două? Care a fost cea mai mare provocare la filmări?
Cea mai mare provocare cred că au fost filmările pe mare. A fost complicat să determinăm ce filmăm în studio, ce construim, ce ni se permite să filmăm pe un feribot real și logistica procurării unuia.
Și nu am filmat pe mare, pe feribot, doar noi – actorii și echipa -, ci am avut și oameni obișnuiți la bord. Îmi place mereu să apelez cât mai mult la actori și la cascadori, când pot, deci când am ales actorii, le-am spus: ”OK, o să-ți fie frig, o să te uzi și o să mă urăști, dar asta e!”. Dar tuturor le-a plăcut faptul că au putut filma scenele de acțiune la fața locului, că nu au avut cascadori.
Vom vedea și scene din feribotul scufundat și, dacă da, cum au fost ele filmate?
Nu avem scene din feribotul scufundat, dar veți vedea imagini din exteriorul lui. Am construit un model la scară, uriaș și exact, care are aproape 6 metri lungime. Avem scene cu el scufundându-se și cu el pe fundul apei. Deci în acest sezon ne-am perfecționat tehnicile de construcție, pentru a vă purta în această aventură ca și cum ați fi pasageri la bord.
Cred că serialul nostru este captivant pentru că e despre avioane, trenuri, mașini și bărci – metode de transport pe care le folosim cu toții; nu e despre astronauți, despre o rachetă în care nu vom ajunge niciodată. Îmi place să fac publicul să se întrebe: „Ce-aș fi făcut dacă eram pe nava aia?”.
După ce a văzut atâtea tragedii și după ce și-a pierdut mentorul – interpretat de Christopher Plummer -, ce o motivează pe Kendra (Archie Panjabi) să se apuce de această nouă investigație?
Tratăm acest aspect, în noul sezon: ideea că meseria unui investigator nu e deloc ușoară. Asta le spun și actorilor, că în fiecare an venim la o înmormântare și că personajele sunt afectate de asta. Am vorbit mult pe această temă, la filmări: da, ne distrăm pe platoul de filmare, dar când intri în pielea personajului, ești înconjurat de moarte și de victime.
E dificil și, da, între sezonul 2 și 3 l-am pierdut și pe Christopher Plummer, de care eram toți extrem de apropiați. Deci discutăm puțin despre mentorul Kendrei și despre pierderea lui Christopher Plummer, care era un prinț. Un om extrem de frumos.
Cum a fost colaborarea cu Christopher Plummer și ce înseamnă absența lui din noul sezon?
Pentru mine, este o poveste dulce-amăruie. Nu lucrasem cu el înainte de serial, dar evident că îl cunoșteam din filme și de la TV. A fost interesant să lucrez cu el, în primul sezon era foarte implicat în scenariu și a fost prezent timp de 18 zile la filmări, deci cam jumătate din total. Era un om cald și minunat.
Apoi, în sezonul 2, a început pandemia și el trăia în Connecticut, deci nu a putut să ni se alăture, din cauza faptului că avea 90 de ani și era foarte greu să treci de controalele impuse la graniță. Așa că a fost de acord să filmăm toate scenele în care apărea la el acasă. Am mers acolo cu doar șase oameni – de obicei filmăm cu o echipă de 100 de persoane – și i-am filmat toate scenele. Au fost ultima lui filmare (înainte de a muri) și a fost regizată de mine. Iar eu am jucat rolul tuturor actorilor cu care interacționa în poveste, pentru că nu-i puteam aduce pe toți acolo.
În ultima lui scenă, vorbește despre cum, înainte de moarte, cel mai important lucru sunt oamenii pe care i-ai cunoscut și i-ai iubit; pe toate celelalte le lași în urmă, deci nu sunt importante. Prinsesem o lumină extraordinară (eram și director de imagine), părea că o lumină edenică îi intrase în casă, deci nu am mai avut nevoie de lumini suplimentare. Dar nu-și găsea telefonul, așa că l-a luat pe al meu și mi-a spus: ”TJ, dacă lumina e perfectă, filmăm acum!”. Deci ultimele lui scene sunt filmate cu telefonul meu.
După care am plecat și mi-a spus: ”Ne vedem la New York”. Iar după 90 de zile a murit. Suntem foarte triști și absența lui se simte foarte mult în serial, pentru că era un personaj-cheie, chiar când nu apărea prea des în poveste, era Christopher Plummer, laureat cu Oscar.
Cum a evoluat relația dintre personaje? Vom afla mai multe despre viețile lor personale sau despre trecutul lor?
Scenariștii încearcă mereu să mențină un echilibru între ce dezvăluie despre personaje și ce nu. Există multe seriale procedurale, ca cele din franciza CSI, în care nu prea afli detalii despre personaje, dar nouă ne place să facem mai multe dezvăluiri. Suntem foarte mulțumiți de relația dintre Kendra și Dom (Kris Holden-Ried – n.r.), deci am muncit mult la dezvoltarea ei, iar în acest sezon vom afla un pic mai mult despre asta.
Cum au afectat filmările protocoalele impuse de pandemia COVID-19?
A fost interesant: sezonul trecut, am fost unul dintre primele seriale care a revenit la filmări. Dar nu știam ce va însemna să faci zilnic teste, să completezi toate formularele și să faci pauze, în care lumea să-și dea jos măștile. Deci, când am început filmările la această serie, știam exact ce presupune asta și totul a mers ca uns.
Am avut o echipă de 10-11 oameni care a verificat zilnic pe toată lumea, toți ne-am testat de trei ori pe săptămână, toți am fost vaccinați. Ne-am dat seama că pauza fără mască poate fi cea de masă, pentru că este foarte important să poți respira normal, să poți da un telefon. Totul a decurs fără probleme. Cred că programul s-a lungit doar cu 45-60 de minute pe zi, față de perioada de dinainte de COVID-19. Deci n-a fost prea rău.
Care va fi cea mai mare provocare pentru personajele din serial, în acest sezon?
Cel mai greu lucru pentru personaje este să-și dea seama cu cine au de-a face și ce secrete are fiecare. De la mecanicul de pe navă sau proprietarul companiei de feriboturi până la cineva care poate fi motivat de răzbunare sau care era pasager pe vas și este căutat de altă persoană. Ăsta este mereu marele obstacol al echipei noastre: relațiile interpersonale, care sunt niște obstacole interesante.
Ce informații ți-au atras atenția când te-ai documentat apropo de ideea scufundării unui feribot?
E incredibil cât de multe vase de care nu auzim se scufundă anual. Acum aflăm când se scufundă un feribot mare (și am urmărit toate documentarele despre aceste accidente navale celebre), dar vasele uriașe care transportă containere par a se scufunda o dată la două zile. Asta a fost marea surpriză din procesul de documentare.
Și am mai observat ceva, mergând cu mai multe feriboturi: e aproape imposibil să-ți dai seama cum să ajungi la bărcile de salvare sau cum să le cobori în apă, dacă nu faci parte din echipaj sau nu ți s-a explicat asta înainte. Deci cred că de asta mor multe persoane în accidente navale, pentru că nu știu cum să folosească și nici unde sunt bărcile de salvare. Când mergi cu avionul, ți se explică imediat.
Am studiat mult și m-am întrebat: Aș putea scăpa de pe vas, dacă s-ar scufunda? Și cred că răspunsul ar fi nu.
Ai trecut vreodată printr-o situație care a început bine, dar s-a terminat dezastruos?
Te referi la căsniciile mele?! Glumesc! Nu, n-am fost niciodată într-o astfel de situație, într-un vehicul. Dar îmi aduc aminte că am văzut un accident, când aveam vreo 10 ani, în care au fost implicate vreo 60 de mașini, iar mașina familiei noastre a fost ultima care s-a oprit fără a lovi carambolul. Mama a fost asistentă medicală, deci a sărit din mașină și s-a ocupat timp de câteva ore de triajul victimelor, iar când s-a întors, ne-am dat seama ce văzuse. Amintirea asta m-a marcat.
Și am zburat odată cu un avion care a fost lovit de fulgere și trăsnete și care tot cobora, ca altitudine, deci am trecut printr-o situație în care îți spui: Vai de mine, o să ne prăbușim!.
Ce efecte psihologice a avut pandemia asupra scenariștilor? Crezi că publicul va privi cu alți ochi această poveste despre un accident, după perioada lungă în care nimeni nu s-a putut duce nicăieri?
Cea mai grea decizie a fost dacă amplasăm povestea într-o lume post-COVID sau într-una pandemică. Pui lumea să poarte măști sau nu? Ne-am gândit bine la asta și am spus: Sperăm că pandemia va dispărea, la un moment dat. Iar dacă urmărești serialul peste trei ani, nu vrei să poată fi datat, să poți spune: ”Ah, e filmat în pandemie”. Și, sincer, cred că ne-am săturat cu toții de COVID, așa că vrem să creăm ceva care să ne ajute să evadăm.
Dar da, cred că e interesant că oamenii n-au mai luat avionul. Eu am experiență la acest capitol (zbor de vreo 70 de ori pe an), dar pentru că acum sunt atât de multe protocoale, te simți ciudat, ești ușor nervos când te urci într-un avion. Până acum, luam avionul ca pe un taxi. Deci serialul ar putea deveni și mai interesant, din această perspectivă, iar pericolul resimțit de privitori ar putea și mai mare.
Pentru că nu facem un serial liniștit și fericit; vrem să te zguduim puțin. Te urci într-un roller coaster pentru că vrei să te sperii puțin, deci sper că le vom oferi asta.
Cât de complicate au fost filmările din diverse locații, pentru acest sezon, în pandemie?
Au fost foarte greu de manageriat. Avem actori și membri ai echipei care vin din SUA și din Marea Britanie, deci programul trebuie stabilit clar. Ceea ce nu e ușor, pentru că am filmat în Newfoundland și Toronto – care nu sunt amplasate unul lângă altul.
Am filmat în Newfoundland prima dată, apoi am pregătit terenul acolo, am mutat toată echipa în Toronto, am pregătit totul acolo, am filmat și acum am revenit în Newfoundland. Logistica acestui serial este super complicată și echipa care se ocupă de asta este extraordinară. Dar mai avem doar trei zile de filmări și ne-am descurcat onorabil.
În acest context pandemic, filmările au durat mai mult sau mai puțin?
Serialul este filmat extrem de rapid și nu am schimbat deloc programul, de la sezon la sezon. Filmăm șase episoade în 40 de zile, deci avem 6,5 zile per episod. La un serial ca „Gotham”, aveam nouă zile, la „Spartacus: Războiul celor blestemați” aveam 12 zile. Și serialele mai puțin complexe pe care le regizez au mereu opt zile la dispoziție. Deci este distractiv să filmezi ceva atât de complex în 6,5 zile și e o provocare pentru toată echipa.
Care crezi că va fi cel mai interesant aspect pentru public, în sezonul 3?
Cred că detaliile despre cum funcționează un feribot. L-am analizat într-o manieră unică. Intrăm pe coridoare, stăm pe punte, ajungem în camera motoarelor, vedem exact cum funcționează o navă de asemenea dimensiuni. Cred că vizitarea întregii nave e extrem de interesantă și va captiva vizual privitorii.
După trei sezoane pe platourile acestui serial, ai prefera să călătorești cu avionul, trenul sau feribotul? Și la ce ne-am putea aștepta, dacă se va face și sezonul 4?
Prefer avioanele, trăiesc în avion, deci cred că asta aș alege. Stilul meu de viață implică multe zboruri, iar bărcile sunt cam lente, dar distractive. Nu am hotărât nimic apropo de sezonul 4. Dar ar putea implica autobuze, camioane de transport, mașini. În SUA, infrastructura rutieră e mai vitală decât în alte țări din lume, pentru că alte țări au acționat inteligent și au îmbrățișat din timp trenurile. Deci asta ar putea fi o variantă!
Vezi mai jos trailerul sezonului 3 al serialului „Premisa unui dezastru”:
Foto: Dennys Ilic
CITEȘTE ȘI: