Tita Cristescu a fost Miss România anului 1926 şi a fost considerată ani în șir drept cea mai frumoasă femeie din ţară. Destinul i-a fost curmat tragic în 1935, de Crăciun, când avea doar 27 de ani. A murit otrăvită cu cianură de potasiu, iar adevăratul asasin a fost descoperit la mai bine de trei decenii. Cel care a ucis-o şi-a mărturisit crima la spovedanie, pe patul de moarte. Motivul crimei a fost unul care a bulversat ani întregi autoritățile care au comis o eroare judiciară: tânăra a fost ucisă din invidie, pentru că era prea frumoasă.
Comisarul Traian Tandin, unul dintre cei mai renumiţi criminalişti români, care a participat şi la prinderea celebrului Râmaru, în volumul său „Erori Judiciare în România”, a detaliat cazul care a șocat România Interbelică.
Tita Cristescu era consideră o tânără de o frumusețe răpitoare și era fiica cea mică a fondatorului partidului comunist în România, Gheorghe Cristescu, de meserie plăpumar.
Era în seara zilei de Crăciun, 25 decembrie 1935, orele 23.00. Întoarsă de la cinema cu soțul său, Gella Gregorian, sora Tiței Cristescu, a văzut lumină în apartamentul acesteia din urmă situat în Bulevardul Brătianu nr. 3. A urcat împreună cu prietena ei, Marioara Constantinescu.
Am sunat la Tita. Ea a venit și ne-a deschis. Era veselă. Ne-am îmbrățișat și mi-a explicat cum Cuza Hotta, viitorul ei soț, pe care îl condusese cu trenul, n-a vrut s-o lase să petreacă singură o noapte în tren și de aceea a înapoiat-o de la Turnu-Severin, sosind pe la ora zece seara, în Capitală. Deodată văd că se schimbă la față. Îmi declară că îi este rău. Mă reped la baie, îi aduc un pahar de apă din care tocmai băuse. Tita se simțea din ce în ce mai rău. Alarmată, trimit pe Mioara jos, la soțul meu. Tita, între timp, are convulsiuni, vomită, e întinsă pe pat. Soțul meu a telefonat pe rând la mai mulți doctori, dar nu i-a găsit acasă. S-a suit într-o mașină și s-a dus la salvare. Tita murise”, declara pe atunci sora Titei, Gella Cristescu.
Traian Tandin, în volum II – Erori Judiciare în România
Cadavrul tinerei a fost dus la INML în acea noapte. Aici a fost efectuată autopsia, analizele toxicologice. Rezultatele au arătat că Tita Cristescu a murit otrăvită cu cianură de potasiu.
Anchetatorii care au venit ulterior în apartamentul victimei au înlăturat ipoteza unei sinucideri. Tita era tânără, frumoasă, bogată, logodită, fiind pe punctul de a se căsători. Abia întoarsă din călătorie, în noaptea fatală, „Tita s-a interesat de cutiile de scrisori, dacă au fost instalate sau nu, de mijlocul de distribuire a corespondenței în blocul unde își avea locuința”.
Tita a fost al treilea copil al comunistului care își câștigase reputația dincolo de graniţele ţării, din meseria de plăpumar. Pentru fiica lui cea frumoasă, Cristescu a sperat să obţină o partidă bună. Aşa a ajuns tânăra să se căsătorească la o vârstă fragedă cu Alexandru Ionescu Bujor, „un om cumsecade, modest prin poziție socială și comportament”.
Numai că, la puțin timp, tânăra socialistă avea să cunoască o viață nouă, spre atingerea căreia avea să-și dărâme prezentul și să-și construiască viitorul: în 1929 este desemnată Miss România la un concurs de frumusețe. Începe astfel o nouă perspectivă: era sărbătorită, adulată, mai ales dorită de bărbați”, scrie Traian Tandin, citându-l pe istoricul Mircea Duțu.
Căsnicia s-a încheiat când Bujor a dat faliment şi a rămas sărac: „Când familia cu regret și Tita cu vădit interes i-a cerut divorțul, Sandu Bujor nu a ripostat, a înțeles noile date și a aaceptat despărțirea”, mai spune istoricul.
Presa vremii scria că frumusețea Titei a frânt multe inimi. Printre aceştia s-a numărat şi inginerul Liviu Ciulei, tatăl celebrului regizor Ciulei, care a făcut o pasiune aproape bolnăvicioasă pentru tânără. El suferea de gelozie, învinuind-o pe Tita de infidelitate.
Orbit de pasiune și acționând cu resorturile rațiunii, Ciulei își propune să-și remodeleze iubita, ca Pygmalion, potrivit propriilor gândiri. O determină să citească literatură, să dobândească deprinderi noi, conform statului superior spre care aspira, astfel că înșiși membrii familiei rămâneau uimiți de progresele ei și exclamau: „Uita la Tita cum a ajuns cucoană!”, mai notează Traian Tandin.
Idila dintre inginerul Liviu Ciulei şi Miss România a durat şase ani.
„Văzând că nu-l poate despărți pe Liviu Ciulei de familia, Tita a încercat să se căsătorească, dar mai ales să-și facă avere. Și aceasta, după ce l-a întâlnit pe tânărul Cuza Hotta, salariat al Direcției de Presă a Ministerului de Externe, om „de o inteligență ieftină, care se insera în familia Cristescu sub clasicul rol al celui de-al patrulea la bridge”, mai notează autorul.
Tânăra a reluat legăturile cu bogatul antreprenor pentru a-și cumpăra un apartament și a agonisit o dotă (nr:-zestre) corespunzătoare. Familia Titei Cristescu avea nevoie de bani, astfel că inginerul devenise principala sursă de subzistență.
„Spre sfârșitul anului, se pare că Tita își făcuse plinul, așa că oficializarea legăturii cu Cuza Hotta se apropia. Viitorul soț, un aventurier ca și Tita, care plecase să-și anunțe familia despre viitoarea căsătorie benefică, nici n-a catadicsit să vină la înmormântarea ei, deși a fost anunțat din vreme despre tragedie. El a apărut în București, abia peste 10 zile”, relatează în volum Traian Tandim.
În seara zilei de Ajun, frumoasa tânără a fost la cinematograf şi a revenit acasă cu nişte prieteni, în apartamentul de pe Bulevardul Brătianu. Servitoarea a întâmpinat-o pe Tita la intrare şi i-a spus că Liviu Ciulei i-ar fi adus o cutie cu bomboane. Tânăra a desfăcut cutia, şi-a servit prietenii, dar aceştia au refuzat-o. Tita a mâncat două bomboane.
„Întrebat despre vizita sa la Tita Cristescu, inginerul Liviu Ciulei menționează că s-a dus să-i spună ce părere are Gregorian despre ea și că el este de aceeași părere cu acesta. Într-o altă declarație, acesta a mai adăugat că fiind ajun de Crăciun, s-a dus la Tita pentru a-i oferi și un cadou”, mai scria ofițerul criminalist.
Procesul a început la 19 septembrie 1936, în fața Curții cu Jurați din București. Au fost audiați circa 150 de martori. Dezbaterile au ținut 12 zile și au reprezentat principalul eveniment „monden” al Capitalei și al întregii țări.
Raționamentul procurorului era relativ simplu. Trăind cu Ciulei în concubinaj de peste cinci ani, iar la sfârșitul lui 1935, creându-și deja o situație de independență materială (apartament, bijuterii, bani în bancă), Tita dorea să-l părăsească și să se căsătorească cu tânărul diplomat Cuza Hotta. Această evoluție a lucrurilor l-ar fi afectat grav pe Ciulei, care -,,împins de egoism și gelozie feroce” – ar fi trecut la răzbunare, prin uciderea amantei cu otravă.
Traian Tandim
Cunoscuții au susţinut însă că Ciulei n-ar fi fost în stare de crimă, iar procurorii n-au reuşit să strângă dovezi suficiente şi, în final, inginerul a fost achitat. Ziarele vremii scriau că Ciulei, afectat de moartea tinerei, ar fi încercat pe cont propriu o investigaţie pentru a afla cine a otrăvit-o pe Tita Cristescu.
Enigma avea însă să se dezlege după mai bine de trei decenii. La începutul anilor 1970, dezlegat de legământul spovedaniei prin moartea celui care îi încredințase secretul, un preot ortodox făcea o mărturisire zguduitoare: cianura fusese pusă în pasta de dinți a Titei de către servitoarea Maria Suciu, geloasă pe succesele tinerei, dar și din dorința de a-i „prădui bijuteriile”.
„Pentru că era prea frumoasă, avea de toate, iar eu nu aveam nimic”, recunoștea femeia. Preotul a povestit autorităţilor cele spuse de bătrâna în agonie şi astfel s-a dezlegat misterul morţii Titei Cristescu.